”Boala limbii albastre” apare la rumegătoare, fiind cauzată de un virus din genul Orbivirus (serotipurile 1-26), care este transmis prin înțepătura unor insecte (musculițe) hematofage, mai ales a celor din genul Culicoides. Boala există în mai multe țări ale lumii, iar în țara noastră a apărut pentru prima dată.
Pentru prevenirea bolii, deosebit de importante sunt măsurile de limitare a expunerii animalelor la înțepăturile insectelor hematofage.
Autoritatea Sanitară Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor (ANSVSA) a făcut cunoscut faptul că în data de 22.08.2014, în județele din sudul țării, au fost diagnosticate primele cazuri clinice de “boala limbii albastre” (febra catarală sau Bluetongue), boală care nu a mai evoluat anterior pe teritoriul țării noastre.
Boala are un caracter sezonier, poate afecta rumegătoarele, cu o morbiditate crescută, uneori de până la sută la sută, și o mortalitate variabilă, în funcție de o serie de factori. Nu se transmite la om și nu afectează alte animale de fermă. De asemenea, laptele produs sau carnea acestor animale nu prezintă pericol pentru consumul uman.
Perioada de incubație este, în medie, de 4-8 zile, durata fiind condiționată de cantitatea de virus inoculată de (femelele) culicoizi animalului receptiv și de serotipul de virus.
Principalele semne clinice sunt următoarele: hipertermia; hiperemia (congestia) mucoaselor bucală și nazală; hipersalivația și jetajul seros. După câteva zile, secrețiile devin muco-purulente sau sangvinolente, formând, prin deshidratare, cruste la nivelul nărilor și al botului. În funcție de gravitatea bolii, pot să apară edeme și hemoragii, sub formă de peteșii, la nivelul mucoaselor aparente, mai rar cianoza și edemul limbii, respirația devenind dificilă. Moartea se produce ca urmare a complicațiilor determinate de bacterii, pe fond de prăbușire a imunității (pneumonii, avort etc.).
Pierderile economice pot fi deosebit de mari, depinzând de gradul de extindere a bolii, și au drept cauză cheltuielile aferente eradicării bolii, incluzând: despăgubirea pentru animalele ucise; costul activităților legate de diagnosticul bolii, ecarisarea teritoriului, dezinsecție, dezinfecție, vaccinare etc. Pentru ca pierderile economice să fie cât mai mici, este foarte important și obligatoriu ca toți deținătorii de animale să anunțe imediat autoritatea veterinară despre apariția oricărui semn de boală la animalele proprii (vaci, bivoli, oi, capre).
Vaccinarea – o opțiune, dar nu o prioritate
Deși există vaccinuri pentru prevenirea acestei boli, aplicarea acestora este, totuși, limitată și strict reglementată, în principal, ca urmare a diversității antigenice a tipurilor de virus, ceea ce complică prepararea vaccinurilor, diagnosticul și supravegherea eficienței lor.
Pentru condițiile din țara noastră, vaccinarea rămâne ca o posibilă opțiune, dar deocamdată nu se consideră a fi o prioritate, boala fiind diagnosticată, până în prezent (n.r. – 09.09.2014), doar la un număr restrâns de animale din gospodăriile populației, în 63 de comune din 12 județe din sudul și estul țării (347 animale îmbolnăvite, ceea ce reprezintă aproximativ 0,01% din populația receptivă, din care au murit 32 de taurine și ovine).
Măsuri întreprinse de ANSVSA
Conform procedurilor legale, ANSVSA a notificat statele membre ale Uniunii Europene și Organizația Mondială pentru Sănătatea Animală (OIE), despre apariția acestei boli pe teritoriul României. De asemenea, pentru informarea celor interesați, ANSVSA a postat pe pagina de web a instituției o analiză de risc și a convocat Grupul Național de Experți pentru Bluetongue, care a stabilit măsurile ce trebuie aplicate pe teritoriul României, în conformitate cu Planul de contingență și Manualul operațional pentru Bluetongue, care transpun în legislația românească Directiva Consiliului 2000/75/EC.
Prevenire și combatere
Măsurile de prevenire și de combatere a acestei boli se aplică de către direcțiile sanitare veterinare și pentru siguranța alimentelor județene, care au organizat întâlniri de informare și de instruire cu crescătorii de bovine, ovine și caprine. Eficiența combaterii depinde nu numai de măsurile ce se aplică în fermele de animale, dar în mare parte și de condițiile meteorologice, care pot favoriza sau inhiba dezvoltarea anumitor populații de vectori culicoizi.
Există peste o sută de specii de culicoizi, cu rol diferit în transmiterea bolii, o parte din specii fiind foarte dependente de umiditatea aerului și de existența apelor stagnante, în timp ce altele sunt adaptate la condiții variabile de umiditate și de precipitații. Se cunoaște că insectele hematofage zburătoare se pot deplasa în cursul unei zile pe o rază de 1,5-2 km, iar în anumite condiții meteorologice, cu vânturi predominante pe o anumită direcție, insectele pot fi purtate la distanțe de zeci de km.
În Europa, boala a evoluat în mai multe zone din Bulgaria, Macedonia, Grecia, Italia, Spania, Franța, Germania, Olanda, Portugalia și în alte teritorii. La continua extindere a bolii în Europa, mai ales în ultimul deceniu, este posibil să fi contribuit și circulația tot mai largă a animalelor în spațiul intracomunitar, cu toate că există și se aplică un set de măsuri obligatorii și examene speciale de laborator, atunci când se fac achiziții de animale din zone în care a fost diagnosticată boala în anii precedenți.
Probabil că în România boala s-a extins prin vectori proveniți, în principal, din Bulgaria. Dependent de evoluția stării timpului, este posibil ca în anul următor incidența bolii să scadă considerabil, până la dispariție, dacă se vor aplica măsurile antiepizootice corespunzătoare.
Deosebit de importante sunt mai ales măsurile de ocrotire a animalelor de atacul insectelor hematofage prin aplicarea de repelenți și insecticide. Repelenții sunt substanțe care blochează receptorii olfactivi ai insectelor, care astfel nu detectează atractanții odoranți emanați de animale (1-octen-3-ol, acidul lactic, dioxidul de carbon și altele), făcând imposibile sau mai rare înțepăturile insectelor.
Există mai multe substanțe de tipul hidrocarburilor clorurate, precum și unele uleiuri eterice cu efect repelent, care oferă animalelor o protecție temporară față de insectele hematofage, pe o durată de două ore până la două zile. Aceste substanțe se aplică pe corpul animalelor, înainte de a fi scoase la pășune, fie prin pulverizare, fie prin trecerea animalelor pe sub o perdea din material textil îmbibată cu emulsia de repelenți. Substanța cu utilizarea cea mai largă pe plan internațional, ca repelent, este N,N-dietil-meta-toluamida.
S-ar fi putut limita riscul de transmitere a bolii?
Din motive greu de precizat, această practică de protecție a animalelor față de insectele hematofage pe timpul pășunatului, care a fost aplicată și în țara noastră cu două – trei decenii în urmă, a fost treptat abandonată, ceea ce a crescut riscul de transmitere prin insecte a unor boli microbiene și parazitare, precum și riscul stresului prin înțepături multiple, mai ales pe timpul verilor ploioase.
În anul 2012, Comisia Europeană a aprobat un Ghid (revizuit) pentru protecția animalelor față de vectorii transmițători ai bolii (Guidance Document: Vector Protected Establishments for Bluetongue), în baza Regulamentelor CE 1266/2007 și 456/2012. Aplicarea riguroasă a acestui ghid și a altor metode va conduce la diminuarea riscurilor de extindere a bolii limbii albastre.
BLUETONGUE A BLOCAT EXPORTUL DE ANIMALE VII ȘI A ÎNCHIS TÂRGURILE DE ANIMALE DIN ROMÂNIA
La recomandarea ANSVSA, Comitetele Locale de Combatere a Bolilor la Animale, întrunite la nivel de județ, au decis închiderea târgurilor de animale pentru perioada 9 septembrie – 5 octombrie 2014, cu scopul de a limita răspândirea Bolii limbii albastre. În județul Timiș, Instituția Prefectului a înștiințat crescătorii că animalele nu au voie să părăsească amplasamentul actual până la data de 5 octombrie, iar după această dată, numai cu avizul scris al DSVSA.
În județele în care s-au confirmat cazuri de îmbolnăvire, în urma planului de măsuri aprobat de autorități pentru eradicarea bolii Bluetongue, s-a instituit o zonă de protecție pe o rază de 100 km, în interiorul căreia, în jurul focarului, s-a delimitat „zona de restricționare totală a circulației animalelor receptive”, cu raza de 20 km.
ANSVSA a impus restricții asupra mișcării animalelor susceptibile de îmbolnăvire cu Bluetongue pe întreg teritoriul țării. Astfel, exporturile de animale vii sunt sistate, în timp ce autoritățile caută soluții pentru a exporta carne în locul animalelor vii. „Odată ce apare această boală, din păcate, exporturile de animale vii sunt blocate. Această măsură de export de animale vii poate fi însă înlocuită cu exporturile de carne”, a spus ministrul Agriculturii, Daniel Constantin.
La 31 august, Iordania a interzis importurile de ovine și de bovine din România, după ce OIE a raportat că aici au fost depistate recent cazuri de maladie a limbii albastre.
Despăgubiri pentru animalele moarte
În ceea ce privește impactul economic, șeful MADR a afirmat că, deocamdată, nu există un calcul privind pagubele înregistrate din cauza bolii limbii albastre, însă statul oferă despăgubiri în cazul în care apar mortalități. Președintele ANSVSA, Vladimir Mănăstireanu, a declarat că “despăgubirile pentru animalele moarte (…) pot ajunge la cel mult la 700-800 euro/bovină, în funcție de rasă și de valoarea animalului, și de circa 700 de lei la ovine”.
Fermierii au solicitat sprijin autorităților pentru începerea vaccinării împotriva bolii limbii albastre în fermele neafectate, însă vaccinurile nu se găsesc pe piața națională sau sunt foarte scumpe.
Dacă boala se va extinde și la exploatațiile comerciale, România ar putea primi fonduri europene pentru vaccinarea bovinelor. „Se pot primi 100% fonduri din partea Comisiei Europene pentru vaccin sau de 50% pentru manoperă, însă, restricțiile și supravegherea, indiferent dacă se vaccinează sau nu, trebuie făcute pe o perioadă de 2-3 ani, ca să fim declarați de OIE liberi de această boală. Noi trebuie să facem supraveghere, să recoltăm probe de sânge de la animale și să demonstrăm că virusul nu mai circulă în România”, a explicat Vladimir Mănăstireanu, citat de Agerpres.
Însă declanșarea vaccinării la nivel național ar împiedica exporturile de animale vii, inclusiv în zonele în care nu există focare. Ministrul Agriculturii recomandă vaccinarea doar în zonele unde evoluează boala și în jurul focarelor.
Pe harta zonelor cu animale bolnave au intrat și județele Galați, Mehedinți, Constanța și Teleorman, noile focare fiind confirmate în perioada 9-16 septembrie a.c..
Revista FERMA
