Studiul relevă că biomasa este singura resursă regenerabilă de energie care poate să înlocuiască resursele neregenerabile utilizate la ora actuală în România pentru a produce energie electrică, fiind o alternativă pentru asigurarea stabilităţii sistemului energetic naţional. Totodată este o şansă de redresare economică pentru dezvoltarea rurală, prin crearea de mii de locuri de muncă.
Promovarea sustenabilităţii
„Unul dintre obiectivele asumate prin mandatul meu în cadrul mecanismului de preşedinţie rotativă al Clubului Fermierilor Români este promovarea proiectelor sustenabile de dezvoltare a agriculturii româneşti, care să contribuie la transformarea acesteia într-un model de referinţă pentru agricultura europeană”, a declarat Laszlo Becsek, preşedintele Clubului Fermierilor Români.
Impact pozitiv în agricultură
Florian Ciolacu, directorul executiv al asociaţiei, a dat asigurări că entitatea pe care o reprezintă susţine, încurajează şi promovează fermierii care sunt interesaţi să investească în dezvoltarea culturilor energetice de tip biomasă. „Opţiunea unui fermier sau a unui investitor rural de a produce biomasă poate face ca exploataţia agricolă sau industria locală să fie mai competitivă, crescând profitabilitatea acesteia. Producţia de biomasă aduce beneficii pentru fermierii români şi are un impact pozitiv în afacerile din agricultură”, a explicat acesta.
Dorim să aducem în discuţie oportunitatea lansării unui Program Naţional de Eficienţă energetică prin extinderea suprafeţelor cultivate cu biomasă care să beneficieze de finanţare europeană în Planul Naţional Strategic 2023-2027 sau de alte linii de finanţare.
LASZLO BECSEK
Preşedinte Clubul Fermierilor Români
Să valorificăm oportunităţile
În această perioadă, în care securizarea preţului este considerată una dintre principalele provocări ale sistemului energetic, producţia de biomasă este o alternativă viabilă pentru resursele neregenerabile de energie, consideră Alexander Degianski, inginer agronom şi consilier în domeniul agriculturii, deţinător al unei culturi energetice de tip biomasă în judeţul Timiş.
„În Europa există deja ţări în care biomasa este folosită ca sursă de energie la scară largă iar România trebuie să se grăbească să valorifice această oportunitate”, a subliniat administratorul Forest and Biomass România, societate care exploatează 10 mii hectare de teren în vestul ţării.
Câtă biomasă producem?
Potrivit Clubului Fermierilor Români (CFRo), în anul 2021, structura surselor primare de energie utilizate în ţara noastră pentru a produce energie electrică a fost constituită din surse convenţionale (54,72%) şi din surse regenerabile (45,28%).
Prin PNRR, România doreşte elaborarea unor măsuri de diversificare a mixului energetic, diversificare realizată prin creşterea ponderii la producţia energetică a surselor regenerabile de energie (eoliană, solară, hidroelectrică, geotermală, energia oceanelor, biomasă şi biocombustibili).
În funcţie de sursa de producere a materiei organice, dar şi de scopul pentru care este folosită, biomasa poate fi obţinută din reziduuri primare de la culturile agricole sau din produse forestiere, din reziduuri secundare care devin disponibile după ce a fost folosit un produs din biomasă sau din deşeurile forestiere care nu mai pot fi folosite în procesul industrial sau în scop comercial.
Culturi energetice pentru producţia de biomasă
Biomasa poate fi obţinută din culturi utilizate special pentru acest scop şi catalogate în prezent drept culturi energetice (culturi de specii ierboase sau forestiere). Astfel de culturi energetice vizează specii forestiere cu o viteză mare de creştere (cum ar fi plopul, salcia, eucaliptul), specii care produc multă biomasă agricolă (printre care se numără trestia de zahăr, rapiţa, sfecla de zahăr, soia), dar şi culturi perene. Cu o suprafaţă subvenţionată necultivată declarată (inclusiv spaţii protejate) de 38.688,26 hectare la nivelul anului 2021, conform APIA, România ar putea creşte gradul securităţii energetice prin dedicarea acestor suprafeţe pentru culturile specifice biomasei.
Angajarea forţei de muncă
Conform studiului, în contextul în care aceste suprafeţe s-ar cultiva cu plopi, doar în primul an de recoltă, aceste activităţi ar angrena mai mult de 1.500 de oameni din mediul rural în vederea realizării unei producţii estimate de 483.603 tone. Judeţele cele mai bogate ca potenţial de resurse forestiere pentru a produce biomasă sunt Suceava, Harghita, Neamţ şi Bacău.
În contextul energiei, biomasa se referă la culturile, reziduurile şi alte forme de materiale biologice care pot fi utilizate pentru a înlocui combustibilii fosili în producţia de energie.
SURSĂ REGENERABILĂ DE ENERGIE
Biomasa contribuie cu aproximativ 14% la consumul mondial de energie primară, motiv pentru care în Strategia Energetică a României pentru perioada 2016-2030 a fost luată în calcul promovarea surselor regenerabile de energie, inclusiv utilizarea biomasei pentru producerea energiei electrice.
un articol de
Liviu Gordea
