”Dacă nu se iau măsuri, apicultura ar putea deveni doar un hobby în Europa!”, avertizează Yvan Hennion, apicultor francez și președintele Grupului de Lucru pentru Miere din cadrul Copa-Cogeca, într-un articol de opinie publicat pe site-ul organizației agricole europene.
”Ca apicultor profesionist în nordul Franței, gestionând 300 de stupi și 800 de colonii, am trecut printr-o perioadă dificilă, la fel ca mulți din colegii mei apicultori din întreaga Europă. Piața europeană a mierii se află în criză de câțiva ani, iar provocările cu care ne confruntăm au ajuns acum la un punct critic. O combinație de factori, precum influxul de importuri ieftine, o piață inundată cu miere falsificată, impactul schimbărilor climatice, precum și speciile invazive și dăunătorii, au pus sectorul apicol în genunchi, amenințându-ne mijloacele de trai”, susține apicultorul francez.
”Colegii mei și cu mine, din cadrul Copa-Cogeca, am tras constant un semnal de alarmă cu privire la scandalul adulterării ( termen folosit pentru falsificare, n.m. ) mierii, iar astăzi mă simt obligat să vorbesc din nou, deoarece situația a devenit catastrofală. Ca răspuns la îngrijorările tot mai mari legate de falsificarea mierii, UE – la cererea mea și a colegilor mei – a început să facă pași importanți pentru a aborda această problemă. Consolidarea controalelor la frontiere și revizuirea Directivei privind mierea au fost acțiuni semnificative în protejarea apicultorilor europeni și promovarea unei piețe mai corecte și mai transparente. Cu toate acestea, suntem încă departe de atingerea obiectivului pe care l-am propus, și anume 0% falsificare până în 2030.
Așadar, avem mari așteptări de la viitorul „Grup de Experți al Platformei Europene pentru Miere”, care ar trebui să identifice modalități eficiente de implementare a instrumentelor necesare. Ceea ce avem nevoie este un sistem solid de trasabilitate pentru a monitoriza mai bine lanțul de aprovizionare cu miere și pentru a detecta cazurile de fraudă. În plus, îmbunătățirea standardelor de calitate utilizate pentru evaluarea mierii, precum și înființarea unui laborator european de referință pentru a actualiza și armoniza metodele și rezultatele de analiză, sunt pași esențiali înainte”, propune Hennion.
”Cu toate acestea, mai presus de toate, este crucial ca toate statele membre să implementeze noul sistem de etichetare a țării de origine, cu indicarea obligatorie pe eticheta frontală a borcanului a tuturor țărilor de origine ale mierii, împreună cu procentajul exact din amestec. Aceasta trebuie făcută fără nicio derogare care să permită ca doar procentele celor mai importante patru părți să fie necesare atunci când ele reprezintă mai mult de 50% din amestec. Această transparență este esențială pentru a recâștiga încrederea consumatorilor și pentru a proteja sectorul nostru.
Aceasta este cu atât mai importantă în lumina celor mai recente cifre de pe piață. În prima jumătate a anului 2024, prețul mediu pentru mierea importată în UE a fost de doar 2,17 euro pe kilogram, o scădere de 14% față de anul precedent. Mierea din China și Ucraina reprezintă peste 70% din aceste importuri, cu prețuri șocant de scăzute de 1,28 €/kg și, respectiv, 1,75 €/kg. Între timp, costurile noastre pentru producerea unui kilogram de miere sunt între 3 și 4 euro. Cu această diferență uriașă de prețuri, care ne face imposibil să concurăm pe piață, nu este de mirare că mierea noastră se adună în depozite, nevândută.
Continuăm să ne întrebăm cum poate fi vândută mierea la prețuri atât de mici și să rămână totuși profitabilă. În unele țări, mai ales în cele mai expuse comerțului internațional, apicultorii sunt forțați să scadă prețurile doar pentru a rămâne competitivi. Mulți dintre ei se luptă să ajungă la un echilibru, iar situația este deosebit de gravă pentru apicultorii comerciali. Dacă vom fi forțați să ieșim de pe piață, consecințele pentru producția de miere, serviciile de polenizare și economiile locale ar putea fi devastatoare.
Fără sprijin urgent, apicultorii europeni nu vor supraviețui pe această piață din ce în ce mai ostilă. Dacă nu se iau măsuri, apicultura ar putea deveni doar un hobby, iar Europa riscă să își piardă rolul de producător important de miere, devenind doar un centru de procesare a mierii importate.
Având în vedere lipsa de instrumente juridice eficiente pentru a ne sprijini în perioade de criză excepțională, este timpul ca statele membre să acționeze și să creeze măsuri de sprijin la nivel național pentru a proteja apicultorii și a asigura longevitatea și sustenabilitatea sectorului mierii.
Ne bucurăm să vedem că președinția maghiară a inclus apicultura pe agenda viitoarei întâlniri a Comitetului de Coordonare și Sprijin (CSA) din noiembrie. Acum, statele membre trebuie să profite de această oportunitate, să confrunte direct provocările cu care ne confruntăm și să lucreze pentru soluții durabile care să asigure un viitor pentru apicultura europeană”
Yvan Hennion – Președintele Grupului de Lucru pentru Miere din cadrul Copa-Cogeca, apicultor
