Documentul pe baza căruia MADR a decis cum vor fi împărțiți banii europeni pentru agricultură și dezvoltare rurală în următorii 5 ani relevă câteva slăbiciuni și amenințări importante pentru atragerea și susținerea tinerilor fermieri și a altor noi fermieri, precum și pentru dezvoltarea sustenabilă a zonelor rurale. PNS ar trebui să rezolve măcar o parte din aceste probleme.
POPULAȚIE RURALĂ ÎMBĂTRÂNITĂ
Forța de muncă în sectorul agricol este îmbătrânită, procentul de fermieri tineri din totalul fermierilor fiind cel mai scăzut din UE28: 3,1% în România, față de 5,1% media UE28.
De fapt, toată populația rurală este îmbătrânită și zonele rurale (în special cele montane) sunt depopulate: în perioada 2009-2019, populația rurală a scăzut cu aproape 5%. În 2019, peste 20% din populația rurală avea peste 65 de ani.
La aceste cifre se adaugă faptul că cel mai ridicat nivel al șomajului este în rândul tinerilor cu vârste între 15 și 24 de ani și numărul tinerilor cu vârsta între 20 și 39 de ani care au emigrat definitiv a crescut cu peste 54% din 2014 până în 2018.
EDUCAȚIE AGRICOLĂ DEFICITARĂ
Tot analiza SWOT arată că procentul de tineri fermieri cu pregătire de bază și completă în domeniul agricol este mai mic decât media UE: 96,7% din managerii de ferme din România au doar experiență practică agricolă, comparativ cu media UE 28 de 68,3%.
În același timp, numărul de absolvenți ai școlilor cu profil agricol a scăzut constant, liceele agricole sunt slab dotate și nu prea există parteneriate cu ferme private pentru stagii de practică a elevilor.
În plus, mulți absolvenți de studii superioare cu profil agricol migrează spre alte domenii de activitate.
În general, tinerii din mediul rural au o cultură antreprenorială slab dezvoltată, lipsă de cunoștințe manageriale de bază și acces dificil la servicii de consiliere.
TERENURI PUȚINE ȘI MAI SCUMPE
O piedică majoră pentru tinerii fermieri este fenomenul accentuat de acaparare a terenurilor agricole și creșterea accelerată a prețurilor de cumpărare și de arendare a terenurilor. Până la 10% din suprafețele agricole din România au ajuns în posesia unor investitori din afara UE, iar alte 20-30% sunt controlate de investitori din UE, arată analiza SOWT.
Totodată, prețul mediu al unui hectar de teren arabil în România a crescut de la 1.366 euro/ha în 2011, la 4.904 euro/ha în 2018, iar media anuală a prețului de arendare era mai mare cu 30% în 2019, faţă de 2014, depășind 540 lei/ha. La aceseta se adaugă și procesul lent și de lungă durată al comasării terenurilor.
DIFERENȚE ÎNTRE SATE ȘI ORAȘE
Există încă diferențe mari între zonele rurale și cele urbane din perspectiva calității vieții, resurselor financiare, oportunităților de muncă, educației și accesului la sănătate, a infrastructurii de bază și a serviciilor.
Zonele montane, care au numeroase dezavantaje naturale care le fac neatractive pentru practicarea agriculturii sunt și mai puțin atractive pentru tinerii fermieri. Interesul tinerilor din zona montană de a înființa și dezvolta afaceri agricole este relativ scăzut: doar 1.998 tineri fermieri s-au instalat în zona montană între 2015 și 2018 prin sM 6.1.
TÂNĂR FERMIER, LA BRAŞOV
Mircea Dumitru, preşedintele Asociaţiei Crescătorilor de Bălţată Românească de tip Simmental, crește vaci de la începutul anilor 90, iar acum zece ani l-a cooptat în afacerea familiei și pe fiul său, Radu Dumitru care administrează, în prezent, ferma proprie Agricow Production, din județul Brașov, cu un efectiv de peste 200 de vaci de lapte.
Ferma a fost construită de la zero și echipată printr-un proiect cu fonduri europene, finalizat în 2019, și care prevedea ca cel puțin jumătate din animale să fie vaci din rasă autohtonă și cu certificat de origine. Valoarea proiectului a fost de peste 1,7 milioane euro, iar contribuția proprie, conform proiectului, a fost de cca. 500.000 de euro.
FERMĂ DA, ANIMALE BA?!
”Investiția este foarte mare și trebuie achitată. Guvernanții noștri au proiectat susținerea foarte prost: au finanțat tinerii fermierii să-și construiască adăpostul, dar, apoi, ce face tânărul fermier dacă nu are bani să populeze ferma? Crește porumbei, muște? Fiul meu a avut noroc că i-am vândut eu animalele, altfel mai era o fermă nouă omorâtă din fașă”, spune Mircea Dumitru.
COSTURI ENORME PENTRU UN TÂNĂR FERMIER
”Fac apel la înțelegerea celor care fac aceste programe: dacă vreți să faceți un tânăr fermier, dați-i tot ce-i trebuie. Dacă nu, lăsați-l să plece dincolo, că asta e tendința. În primul rând, trebuie să aibă teren, pe care nu știu de unde îl are. În al doilea rând, trebuie să aibă niște bani cu care să înceapă. De la momentul aprobării și până la contractarea proiectului, cursul valutar și prețurile cresc. Diferența de curs valutar o suportăm noi, lucrările neprevăzute și lucrările neeligibile le suportăm tot noi. De unde să aibă un tânăr banii ăștia? Raportul de cofinanțare de 70-30% s-a transformat în 50-50%.
Banca îți cere istoric. Păi ce istoric ceri unui start-up? Unde e fondul de garantare? Eu a trebuit să mă duc codebitor pentru fiul meu cu firma înființată în 1994, care a fost pe profit tot timpul, plus cu averile personale a mea și a soției”, adaugă fermierul brașovean.
„Dacă vreți să faceți un tânăr fermier, dați-i tot ce-i trebuie! Sprijinul pentru tinerii fermieri este conceput foarte prost!”, MIRCEA DUMITRU, Președinte ACVBR – SIM
ACCES DIFICIL LA FINANŢARE
Un alt obstacol pentru tinerii fermieri și micii antreprenori din zonele rurale este accesul limitat și dificil la sursele de finanțare (credite, asigurări) și costurile mari ale produselor de creditare, fără a ține seama de particularitățile agriculturii și a economiei rurale. Mai mult, fenomenele climatice nefavorabile nu sunt acoperite adecvat de sisteme și servicii de gestionare a riscurilor, în special pentru noii fermieri, care sunt, în general, lipsiți de experiență.
3.580 de tineri fermieri vor beneficia de fonduri nerambursabile prin măsura de instalare a tinerilor fermieri din viitorul Plan Național Strategic (PNS) 2027. Primii bani vor veni abia în 2024.
un articol de
VIOLETA MÂŢ
