Sorgul poate fi inclus în raţii până la un nivel de 40%, ţinându-se cont, în acelaşi timp, de faptul că acest nivel trebuie adaptat în funcţie de stadiul de producţie sau de stadiul de creştere al păsării. De pildă, în etapele de început, este de preferat ca procentul de încorporare a sorgului-boabe în raţii să fie de maximum 30%, se arată într-un raport al organizaţiei interprofesionale Sorghum ID.
Includerea sorgului în raţiile furajere ale păsărilor are un efect nesemnificativ, din punctul de vedere al calităţii organoleptice a cărnii. Prin comparaţie cu porumbul, sorgul conţine mai puţine xantofile (pigmenţi care determină coloritul galben al produsului final). O pasăre furajată cu raţii bogate în sorg va produce o carne mai puţin galbenă decât o pasăre furajată cu porumb. Există pieţe care preferă carnea albă. Deşi culoarea cărnii poate fi diferită, gustul rămâne acelaşi.
Calităţile nutritive ale sorgului prezintă un interes ridicat şi în creşterea porcinelor. Valoarea nutritivă a sorgului este dovedită. La porcii în creştere şi la cei aflaţi în stadii finale de îngrăşare, sporul zilnic adus de sorg este aproape identic cu cel înregistrat la porumb. Sorgul poate fi introdus în raţii alături de porumb, grâu şi orz. Faţă de porumb, conţinutul nutritiv al sorgului prezintă un nivel de aminoacizi puţin mai ridicat, în timp ce conţinutul energetic este uşor mai scăzut. Sorgul poate fi utilizat în toate etapele de producţie a porcinelor: în timpul reproducţiei, în perioada creşterii şi în faza de finisare. Datorită conţinului său de aminoacizi esenţiali, sorgul prezintă niveluri interesante de treonină şi triptofan. Sub aspectul eficienţei, media sporurilor zilnice variază între 98 şi 106%, faţă de porumb.
O compoziţie chimică favorabilă
Potrivit Sorghum ID, institutul ARVALIS, în colaborare cu agenţia de stat FranceAgrimer, efectuează în fiecare an analize pe sorgul-boabe. Rezultatele indică faptul că, din punctul de vedere al compoziţiei chimice, sorgul-boabe este similar cu celelalte cereale, cum ar fi grâul sau porumbul. Conţinutul de amidon al sorgului (sursă de energie) reprezintă 74% din substanţa uscată; el îl depăşeşte pe cel al grâului şi este egal cu cel al porumbului. Conţinutul proteic al sorgului (care se situează, în medie, la 11%) poate varia între 10 şi 12% – în cele mai bune cazuri – dar este şi el la fel de interesant.
