Din cauza creşterii preţurilor furajelor şi inputurilor, mai ales ale energiei, mulţi fermieri din sectorul zootehnic sunt tentaţi să renunţe la ferme, segmentul dedicat producerii de lapte fiind în mod particular afectat. şi totuşi, cum ar fi dacă multe dintre costurile de exploatare nu ar mai exista? Dacă hrana animalelor, inclusiv şrotul de soia, ar fi produsă în fermă? Dacă dejecţiile animalelor nu ar mai reprezenta o problemă de mediu, ci o resursă extrem de valoroasă care oferă continuitate şi stabilitate fermei chiar şi în condiţii de criză? 

O alegere inspirată

Agrozootehnica Ulmeni exploatează circa 6500 ha, majoritatea suprafeţei fiind ocupată de cereale şi plante furajere.
În urmă cu 10 ani, din dorinţa de a-şi diversifica activitatea şi de a valoriza o parte din producţia vegetală, proprietarii fermei au decis să acceseze fonduri europene şi să investească într-o unitate de vaci de lapte, motiv pentru care au apelat la firma ROTA GUIDO, companie care are peste 50 de ani de experienţă în proiectarea şi realizarea de ferme zootehnice.

Model de business agro-zootehnic integrat

Rezultatul acestei colaborări reprezintă astăzi un important centru agro-zootehnic integrat, ce cuprinde:

• •capacităţi de producere şi procesare a furajelor;
• • o exploataţie de 1200 de vaci Holstein (din care 550 vaci în lactaţie, 150 înţărcate şi 500 tineret bovin);
• • o îngrăşătorie de suine cu o capacitate de 6500 de capete/ciclu (aproximativ 20.000 de porci pe an);
• • un abator de 400 de capete la tăiere;
• • o instalaţie de biogaz de 250 kW/oră;
• • o fabrică de mezeluri, cu desfacere în magazinele proprii şi în lanţurile de retail partenere.

Viziune şi expertiză

„Din partea Agrozootehnica Ulmeni am avut o mare deschidere faţă de toate soluţiile tehnice şi de proiectare pe care le-am propus. După discuţia iniţială, am dezvoltat un plan pentru a optimiza şi integra tot acest proces de producţie pe care îl vedem astăzi. De aceea ferma a fost proiectată încă de la început cu instalaţia de biogaz şi cu toate aceste spaţii dedicate diverselor categorii de animale: zona destinată vacilor de lapte, vacilor înţărcate (40 zile la cuşetă) şi boxe speciale pentru vacile aflate în ultimele 21 de zile înainte de fătare, steaming-up, zona de fătare, infirmerie şi zona boxelor inviduale pentru viţeii sugari, precum şi boxele colective pentru tineretul până la faza de junincă pregătită pentru însămânţare”, a explicat Giuseppe Volta, director tehnic-comercial al ROTA GUIDO.

60 de litri de lapte/zi

Viorel Năstase lucrează la Agrozootehnica Ulmeni încă de la terminarea facultăţii în 2016. „Când am venit aici, proiectul era la început şi existau circa 350 de vaci. Primele exemplare provin din Olanda şi Germania, iar restul din inseminări. S-a ales rasa Holstein datorită productivităţii deosebite, vorbim de peste 60 de litri/zi”, a precizat tânărul inginer.

O fermă la cele mai înalte standarde

Între timp, Viorel Năstase a participat la un schimb de experienţă cu omologii lui din Danemarca şi acum, după 6 ani petrecuţi la Ulmeni, ferma pe care o coordonează este, la nivel de dotări şi facilităţi, similară cu cele văzute în Occident. „Nu suntem cu nimic mai prejos, iar acest lucru se datorează în bună măsură şi modului în care a fost concepută această fermă. Avem spaţii separate adaptate şi dedicate pentru fiecare categorie de vite, avem sisteme de curăţare şi ventilaţie automatizate, fiecare animal este monitorizat printr-un sistem digital de telemetrie, sala de muls este integrată corpului principal unde sunt vacile în lactaţie, avem sisteme de furajare moderne şi în următoarele luni vom avea şi sisteme de distribuţie a hranei îmbunătăţite”, ne-a explicat Viorel Năstase.

Ferma de la Ulmeni este structurată în 3 mari zone: una dedicată preparării hranei pentru animale, una pentru stabulaţie, iar cea de a treia e destinată colectării şi valorificării dejecţiilor animale; fiecare dintre acestea fiind divizată la rândul ei în mai multe stabilimente specifice.

Principiile economiei circulare

Agrozootehnica Ulmeni a adoptat de mult principiile care stau la baza politicilor europene ce pun un accent deosebit pe modelul economiei circulare şi pe strategia Farm to Fork. Din dorinţa de a-şi securiza producţia şi de a fi autonomi, reprezentanţii companiei au decis să investească într-o unitate de producere a furajelor (micro-FNC) dotată cu o instalaţie modernă de full fat şi o instalaţie de procesare soia cu sistem automatizat de alimentare, separare şi captare. Astfel, cu excepţia concentratului mineral (Premix), hrana animalelor este asigurată din surse proprii.

Ulei şi şrot de soia

 Însă cea mai importantă investiţie este însăşi cultura de soia. „Ne vom extinde suprafeţele irigate pentru a putea ajunge la producţii de 4 t/ha la soia, pentru că şrotul de soia este esenţial în hrana bovinelor. Multe ferme îl importă, dar în actualul context preţurile au crescut enorm. În plus, apar probleme de aprovizionare. Noi am ales să ne producem singuri soia şi tot noi o procesăm; şrotul îl folosim, iar uleiul îl vindem”, spune Viorel Năstase.

De la furaj, la sticla de lapte

Pentru a închide procesul de producţie, compania va dezvolta şi o linie de procesare a laptelui, exploataţia fiind prevăzută în proiectul iniţial cu o astfel de facilitate. „Vrem să avem un cerc complet, de la cultura din câmp, până la sticla de lapte”, a declarat Viorel Năstase.

2 surse de stres pentru vaca de lapte

Un principiu de bază în proiectarea unei ferme de vaci de lapte este bunăstarea animalelor, care presupune reducerea la minim a factorilor de stres. După cum ne-a explicat Claudia Cădar, Country Manager ROTA GUIDO România, în cazul bovinelor există două tipuri de stres: cel social şi cel micro-climatic.
1. Pentru combaterea stresului social trebuie evitată competiţia între animale prin acces uşor la furaje şi la adăpare, prin spaţii largi de trece de la zona de furajare la cea de odihnă şi dimensiuni adecvate ale cuşetelor de odihnă, boxelor colective şi boxelor pentru viţei.
2. Pentru reducerea stresului de micro-climat importante sunt curăţenia, circulaţia aerului, ventilaţia şi menţinerea unei temperaturi optime, căldura fiind un factor de stres major. „Respectarea condiţiilor de bunăstare este esenţială în cazul fermelor de vaci de lapte. Altfel animalele se pot lovi, se îmbolnăvesc sau apar avorturile, ceea ce determină costuri mai mari de îngrijire şi scade productivitatea şi fertilitatea vacilor”, a afirmat Claudia Cădar.

Pediatrie bovină

La vaci, primele 6 luni sunt cruciale pentru creşterea ponderală şi pentru producţia de lapte de mai târziu. De aceea, Agroozotehnica Ulmeni acordă o atenţie deosebită şeptelului tânăr, ferma fiind organizată în zone specifice în funcţie de etapa de viaţă şi de nevoile fiecărui animal, astfel încât prima însămânţare a junincilor se poate face la 12-14 luni. „Sunt fermieri care acordă mai puţină atenţie perioadelor de dinaintea primei însămânţări. Or, dacă în primele luni viţica are diaree sau probleme pulmonare, ea va creşte mai greu, va ajunge mai târziu la greutatea pentru însămânţare şi cel puţin 20% din capacitatea de producere a laptelui va fi afectată. Ca să ai cele mai bune rezultate cu vaca de lapte, trebuie să îngrijeşti tineretul: să le oferi spaţii aerisite, să schimbi paiele din două în două zile, apa la câteva ore, la fel şi curăţenia, iar adăpătoarele şi tancul de preparare a laptelui să le dezinfectezi după fiecare masă”, a punctat Viorel Năstase.

Biogazul, o gură de oxigen

Pentru a închide cercul producţiei, ferma din Ulmeni este dotată cu o instalaţie de biogaz cu două digestoare, care şi-au dovedit mai mult ca niciodată utilitatea în această perioadă dificilă pentru sectorul zootehnic. „În condiţiile în care anul trecut noi plăteam 0,29 lei/kW şi acum s-a ajuns la aproape 1 leu/ kW, biogazul a fost gura noastră de oxigen, altfel am fi avut costuri de trei ori mai mari. 100% din energia electrică consumată în fermă provine din instalaţia de biogaz. Este mica noastră comoară”, ne-a mărturisit Viorel Năstase.

Energie electrică şi termică

Funcţionând 24 din 24 de ore, instalaţia de biogaz are o capacitate de 250 kW/oră şi consumă aproximativ 53 mc de dejecţii animale şi 6-7 tone de siloz de porumb pe zi, întregul sistem de alimentare fiind automatizat. În plus, alături de energia electrică, instalaţia de biogaz furnizează energia termică necesară unităţii de abatorizare.

Investiţii de viitor

Următoarea investiţie luată în calcul de reprezentaţii Agrozootehnica Ulmeni este construirea unui nou digestor şi creşterea capacităţii de producţie a instalaţiei de biogaz cu încă 350 kW/oră, urmată de instalarea de panouri solare pe acoperişuri. „Vrem să devenim cât mai autonomi şi cât mai buni în ceea ce facem, să fim un model de profesionalism în creşterea bovinelor de lapte. Vrem să ajungem în perioada imediat următoare la un efectiv de peste 600 de animale la muls şi să ne dezvoltăm capacităţile energetice”, a declarat tânărul inginer zootehnist.

Ceea ce oferim clienţilor şi partenerilor noştri este mai mult decât o simplă fermă de vaci. Este un proiect integrat ce respectă cele mai înalte standarde de bunăstare a animalelor, de protejare a mediului şi de securitate sanitar-veterinară

CLAUDIA CĂDAR

Country Manager ROTA GUIDO România

MARILE AVANTAJE ALE INSTALAŢIEI DE BIOGAZ

„Pe de-o parte este energia electrică. În timpul zilei avem un consum de aproximativ 170 kW/h (ce rămâne merge în reţea). Pe de altă parte este apa caldă, care ne ajută cel mai mult la abator. Însă mai e un avantaj: tot ce iese din digestoare este depozitat câteva luni pe platformă şi apoi este administrat pe teren sub formă de îngrăşământ, 40 de tone la hectar – îngrăşământ propriu, în condiţiile în care azotul şi ureea s-au scumpit foarte tare”, a atras atenţia Viorel Năstase.

Vezi cum funcţionează instalaţia de biogaz de la Agrozootehnica Ulmeni!

Alexandru Baciu îşi produce singur energia şi fertilizanţii. Cu tehnologia Rota Guido! Află detalii de AICI!

un reportaj de

DANIEL PLĂIAŞU