La data la care va apărea acest articol (în prima parte a lunii august), cel mai probabil vă apropiați de data semănatului rapiței și puneți la punct ultimele detalii.

Cu toții știți ce specii de insecte dăunătoare pot produce pagube tinerelor plăntuțe de rapiță, începând cu puricii de pământ (Phyllotreta spp.), continuând cu puricii cruciferelor (Psylliodes chrysocephala) și larvele viespii rapiței (Athalia rosae).

TRATAMENTUL ESTE ESENŢIAL!

În această perioadă veți fi „bombardați” cu articole privind dăunătorii rapiței, apărute fie în revistele de popularizare, fie pe paginile de Facebook ale diferitelor grupuri de fermieri, fie pe bloguri destinate agriculturii etc.

În toate aceste articole se precizează, pe bună dreptate, importanța tratamentului semințelor de rapiță, pentru a proteja plantele aflate în primele faze de vegetație împotriva atacului speciilor dăunătoare amintite.

LA NOI E PLIN DE DĂUNĂTORI!

După cum bine știți, în România rezerva speciilor dăunătoare rapiței este foarte ridicată, atât toamna, când plantele sunt în primele faze de vegetație, cât și în primăvară, când plantele de rapiță se află în fazele de îmbobocire – înflorire – formarea silicvelor.

Ceea ce nu se menționează în majoritatea articolelor care tratează acest subiect, este importanța amplasării culturii de rapiță.

SAMULASTRA „PLIMBĂ” PURICII

Să ne uităm puţin la puricii de pământ (Phyllotreta spp.). La sfârșitul lunii iunie sau începutul lunii iulie, apar adulții noii generații. Aceștia se hrănesc cu crucifere spontane (buruieni), cu cele cultivate (varză, conopidă) și cu samulastra de rapiță. Acest ultim aspect se ia foarte puțin în considerație, dar fix samulastra de rapiță este un „vehicul” de propagare a puricilor!

În condițiile din jumătatea sudică a țării noastre avem două tipuri de samulastră de rapiță:

1. cea provenită de la cultura de anul trecut, de exemplu cea prezentă în orz (care nu a fost erbicidată la timp)

2. samulastra din anul în curs, rezultată ca urmare a întârzierii recoltării rapiței, silicvele s-au scuturat, iar din semințele scuturate apare samulastra, dacă umezeala solului este corespunzătoare.

 Puricii de pământ (Phyllotreta atra) și daunele produse de aceștia pe samulastra de rapiță

MASA PERFECTĂ PENTRU PURICI

Pe ambele tipuri de samulastră de rapiță, la sfârșitul lunii iunie, am găsit prezența masivă a puricilor de pământ (Phyllotreta atra), hrănindu-se.

Anul acesta, pe 30 iunie, într-un lan de orz semănat în cărări, am constatat prezența samulastrei de rapiță, pe aceste spații libere din lan. Cu un an în urmă fusese o cultură de rapiță, recoltată cu întârziere. Drept consecință, anul trecut, samulastra de rapiță și-a  făcut prezența în lan, încă de la finalul lunii octombrie (a fost o toamnă secetoasă).

Plantele de rapiță au crescut nestingherite, au supraviețuit pe durata sezonului hivernal (ce-i drept, nu prea a fost iarnă!), iar la finalul lunii iunie, plantele erau mari. Ce reprezentau aceste plante dezvoltate de rapiță, din lanul de orz? O masă perfectă pentru purici!

 Prezența masivă a puricilor pe samulastra de rapiță

CONDIŢII IDEALE PENTRU PURICI

Lanul de orz a fost recoltat pe data de 21 iunie, dar plantele de rapiță au „scăpat” de cuțitele combinelor. Din varii motive, nu s-a făcut dezmiriștirea, imediat după recoltat, așa că puricii de pământ (Phyllotreta atra) s-au bucurat de o masă copioasă. Numai pe o singură frunză de samulastră de rapiță am văzut zeci de purici, aflați la ora mesei!

În 30 iunie, la data când am făcut observațiile, temperatura aerului era mai ridicată de 30 de grade Celsius, iar cerul era senin. Adică era o zi caldă și cu soare… condițiile ideale pentru purici. În manualele de entomologie agricolă se menționează faptul că în zilele reci și cu precipitații, puricii stau mai mult ascunși. Nu a fost cazul zilei de 30 iunie, în schimb, vremea rece a fost pe data de 7 iunie, când a plouat toată ziua și temperatura aerului a fost sub 22 grade C. Adică, o zi de toamnă autentică în mijlocul verii calendaristice. Totuși, acest val de frig a venit după ce puricii s-au hrănit.

PURICII STAU LA PÂNDĂ!

Acum puricii așteaptă toamna, unde vor trece pe plantele de cultură abia răsărite. Dacă atacul este ridicat, când plantele de rapiță se află în primele faze de vegetație (de la răsărit la faza de trei frunze), dacă e vreme secetoasă și caldă şi nu se efectuează tratamentul semințelor, atunci plantele pot să fie distruse în urma atacului puricilor. Chiar și în cazul în care se efectuează tratamentul semințelor, în cazul unei presiuni foarte ridicate de infestare, puricii pot produce daune plăntuțelor, chiar dacă nu se vor mai hrăni în urma acțiunii insecticidului (nu mor imediat, dar au apucat să „ciuruiască” frunzulițele).

UNDE VA FI CEA MAI MARE PRESIUNE DE INFESTARE?

Samulastra de rapiță a scăpat de la recoltare

În apropierea solelor cultivate anul trecut cu rapiță! Puricii de pe samulastra de rapiță se vor deplasa „la vecini”, adică pe solele cultivate în această toamnă cu rapiță. Cât de mare a fost gradul de infestare a samulastrei, puteți observa în pozele din acest articol.

Cu toții știm că, deocamdată, în țara noastră este omologată o singură substanță activă folosită la tratamentul semințelor de rapiță. Tocmai de aceea, pe lângă tratamentul semințelor, care este obligatoriu trebuie să facem tot ce ne stă în putință pentru a scădea presiunea de infestare cu purici.

SOLUŢIA E AMPLASAREA CULTURII

Cea mai la îndemână soluție este amplasarea viitoarei culturi de rapiță. Cu cât ea se află mai departe de sola cultivată anul trecut cu rapiță, cu atât mai bine. Problema este ca sola cultivată cu rapița, pe anul în curs, să fie departe și de solele vecinilor, cultivate anul precedent cu rapiță.

TEORIA SUNĂ FRUMOS. PRACTICA… „NE OMOARĂ”!

În prezent, majoritatea fermierilor au un sortiment redus de culturi, drept consecință se fac rotații scurte. De asemenea, din cauza costurilor ridicate ale erbicidelor, nu în toate cazurile buruienile din cereale sunt combătute ca la carte. Ideal ar fi să se efectueze o erbicidare a grâului sau a orzului din toamnă, pentru a se combate și samulastra de rapiță dar, date fiind condițiile economice actuale, nu știu câți își vor mai permite să facă o erbicidare aşa cum trebuie…

Rezultatele cercetărilor din țara noastră au scos în evidență faptul că tratamentul semințelor de rapiță cu un insecticid este indispensabil, în condițiile din România.

Larvele viespii rapiţei sunt o ameninţare pentru această cultură în fiecare toamnă. În câteva zile pot distruge complet lanul, fără şanse de refacere. Cum previi sau cum intervii în caz de atac puternic?

un articol de

EMIL GEORGESCU

INCDA Fundulea