Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare reacționează la declarațiile lui Dimitrie Muscă privind pesta porcina africană (PPA), preluate într-un articol al Revistei Ferma.
DETALII AICI: DIMITRIE MUSCĂ: „Pesta porcină vine şi cu drona!”
Redăm mai jos dreptul la replică transmis redacției Ferma de către ABVAV:
Asociația în Beneficiul Vânătorilor și a Activității de Vânătoare (ABVAV), având ca scop, printre altele, la art. 4, din statutul asociației:
- desfăşoară activităţi de conservare a biodiversităţii şi de protecţie a faunei de interes cinegetic, precum şi de protejare a mediilor naturale de dezvoltare a acesteia
- urmărirea aplicării legii de către toate instituțiile Statului și intervenirea, ori de câte ori este cazul, pentru a cere aplicarea în mod corect a tuturor legilor în vigoare care au legatură, în principal și subsidiar, cu activitatea de vânătoare.
consideră că pesta porcină africană reprezintă un pericol real, dar soluțiile pentru eradicarea acestei maladii nu trebuie să pună biodiversitatea în pericol.
Declarațiile recente ale lui Dimitrie Muscă, conform cărora mistreții ar trebui „lichidați” pentru a putea limita răspândirea pestei porcine africană (PPA), sunt nu doar nefundamentate științific, dar și extrem de periculoase pentru biodiversitate. O astfel de abordare simplistă ignoră soluțiile reale pentru controlul bolii și poate crea un precedent periculos în gestionarea conflictelor dintre agricultură și faună.
Biosecuritatea, nu exterminarea, este soluția corectă!
Eradicarea unei specii sălbatice doar pentru că este purtătoare a unui virus nu reprezintă o soluție echilibrată sau eficientă. O astfel de măsură radicală ar perturba lanțurile trofice și ar avea consecințe ecologice grave, inclusiv creșterea necontrolată a unor specii care beneficiază de dispariția mistreților.
Mult mai eficiente sunt măsurile stricte de biosecuritate în fermele de porci, reducerea surselor de contaminare și mai ales eliminarea fermelor improvizate care nu respectă normele de igienă și siguranță veterinară. PPA nu se transmite doar prin contactul cu mistreți infectați care este destul de improbabil în cazul majorității fermelor de porci, ci și prin hrana contaminată, echipamente murdare și chiar prin vehicule folosite pentru transportul animalelor.
Considerăm că în fapt, în România, una din cauzele principale ale răspândirii PPA nu este nici pe departe reprezentată de mistreți ci de fermele de porci improvizate care nu respectă nici cele mai elementare măsuri de biosecuritate, defapt nici nu credem că înțeleg acest termen.
Sunt zone în care nu mai există mistreți și cu toate acestea apar focare de PPA în ferme. Un exemplu este ferma din Tufeni jud. Olt afectată chiar la începutul acestui an. În toate fondurile cinegetice limitrofe acestei ferme nu au mai fost identificați porci mistreți în ultimii ani.
Deși prin Legea 122/2023 privind exploatațiile de creștere a porcinelor și combaterea pestei porcine africane în România, au fost aduse reglementări care ar fi trebuit deja să producă efecte serioase în combaterea PPA, din păcate, această lege nu este respectată de către autoritățile de control, existând în continuare purcei domestici care se vând pe Publi24 sau pe rețelele de socializare.
Considerăm că aici este marea problemă și anume înmulțirea clandestină a porcilor domestici fără a se respecta absolut nicio normă legală, dar mai ales vânzarea acestora și mutarea virusului dintr-o zonă a țării în alta, după care, atunci când unui cumpărător îi moare un animal din cauza PPA, de teamă să nu îi fie sacrificați toți porcii pe care îi deține, aruncă cadavrele la întâmplare, iar de aici contaminarea generală, inclusiv a mistreților, este iminentă.
Trecând peste faptul că acest gen de comerț, care este în continuă dezvoltare, este ilegal și nu aduce niciun venit statului, încurajând evaziunea fiscală, ar trebui să-l deranjeze și pe domnul Dimitrie Muscă, pentru că acest gen de comerț ilegal aduce o concurență neloială chiar fermierilor care respectă normele legale, își plătesc toate taxele și impozitele și sunt direct interesați în eradicarea PPA.
Suedia și Norvegia nu au decis eradicarea mistreților
Dimitrie Muscă a susținut că „Suedia și Norvegia au mers la lichidarea totală a mistreților” pentru a combate pesta porcină africană. Această afirmație nu este susținută de documente oficiale.
Norvegia a anunțat un plan de reducere a populației de mistreți, dar nu există un act normativ care să prevadă eradicarea completă. Măsurile includ stimulente pentru vânători și creșterea monitorizării la granița cu Suedia, dar nu exterminarea totală a speciei.
Suedia a confirmat cazuri de PPA în 2023, dar nu a adoptat o strategie de eliminare a mistreților. Autoritățile suedeze se concentrează pe restricții privind circulația animalelor și pe măsuri de control localizat.
Declarațiile alarmiste despre o presupusă exterminare totală nu sunt confirmate de surse oficiale, fiind doar interpretări exagerate ale unor articole de presă.
Germania nu extermină mistreții din elicopter
O altă afirmație eronată este că în Germania mistreții sunt exterminați prin împușcare din elicopter. Nu există niciun document oficial care să susțină această idee. Germania implementează măsuri stricte de control asupra populației de mistreți prin vânătoare reglementată, restricții de circulație și intensificarea biosecurității în ferme.
”Pesta porcină vine cu drona” – o teorie fără dovezi
O altă afirmație controversată a lui Dimitrie Muscă este că PPA este adusă în România cu ajutorul dronelor. Această teorie a conspirației nu are niciun fundament științific sau juridic. PPA este o boală virală care se transmite prin contact direct, secreții infectate, carne contaminată sau echipamente nedezinfectate. Nu există dovezi care să susțină ipoteza unei răspândiri deliberate cu ajutorul dronelor.
Atacurile lui Dimitrie Muscă asupra faunei sălbatice
Nu este prima dată când Dimitrie Muscă face declarații controversate despre animalele sălbatice. Acesta a afirmat anterior că căprioarele distrug culturile agricole și ar trebui eliminate, iar “fondurile de vânătoare sunt niște calamități pentru agricultură”.
Trebuie precizat că nu există fonduri de vânătoare, ci fonduri cinegetice, iar cinegetica nu este sinonimă cu vânătoarea, deoarece reprezintă un ansamblu de cunoștințe și practici legate de gestionarea și conservarea faunei sălbatice, având la bază principiile biodiversității, în timp ce vânătoarea este doar unul dintre mijloacele reglementate prin care se realizează acest obiectiv
Toată suprafața României este împărțită în astfel de fonduri. Pe fiecare fond cinegetic s-a calculat un efectiv optim pentru fiecare specie de animale sălbatice, pe care gestionarii (asociații de vânători, Romsilva și instituții de învățământ și cercetare) trebuie să îl mențină astfel încât să se creeze un echilibru între intersele de conservare a biodiversității și de limitare a pagubelor aduse culturilor agricole, gospodăriilor și oamenilor.
72% din tariful de gestionare plătit de către gestionari se duce către deținătorii terenurilor agricole, iar fermierii pot fi despăgubiți pentru pagubele produse de fauna sălbatică.
Agricultura intensivă a contribuit la distrugerea echilibrului natural
Echilibrul dintre agricultură și biodiversitate a fost afectat dramatic în ultimele decenii. Marii fermieri au eliminat complet habitatele naturale, exploatând fiecare centimetru de teren.
Prin Politica Agricolă Comună a UE (mai precis prin norma de condiționalitate GAEC 8), s- a propus ca fermierii să lase 4% din teren nelucrat sau sub formă de margini de câmp sau perdele de protecție, tocmai pentru protecția biodiversității. În realitate, prin aplicarea unor factori de conversie și pondere, se ajungea doar la o suprafață de 0.5% adică complet insignifiantă.
Cu toate acestea, sub presiunea marilor agricultori, cum este și domnul Dimitrie Muscă, interesați doar de profit cu orice preț, prin proteste vehemente, s-a ajuns ca această măsură esențială pentru protejarea ecosistemelor să fie eliminată.
Concluzii
Pesta porcină africană este o problemă serioasă, dar soluțiile propuse de Dimitrie Muscă nu sunt cele corecte. Investițiile în biosecuritate, respectarea normelor veterinare și un control eficient al fermelor improvizate și ilegale sunt metodele dovedite de limitare a bolii.
Propuneri radicale, precum eradicarea completă a unei specii, nu doar că sunt inutile, dar pun în pericol echilibrul ecologic. Este esențial să acționăm bazându-ne pe dovezi științifice și pe soluții durabile, nu pe teorii alarmiste fără fundament.
Cu stimă,
Adrian Lică
Președinte ABVAV
