Aşa cum scriam în numărul trecut al revistei, doar 22% din suprafaţa agricolă a României este asigurată. Societăţile de asigurare spun că fenomenele meteorologice care au generat cele mai multe despăgubiri plătite pentru culturi agricole în 2019 şi 2018 (96,3%) sunt grindina, furtunile şi ploile torenţiale. Ce se întâmplă cu asigurarea pentru secetă?
UN RISC LA… LATITUDINEA ASIGURĂTORULUI
Anul acesta fenomenul meteorologic cel mai distrugător pentru culturile agricole a fost seceta pedologică extremă, dublată de seceta atmosferică, valuri de arşiţă care au uscat plantele la suprafaţă. În acelaşi timp, fermierii acuză societăţile de asigurări că acestea nu acoperă şi riscul reprezentat de secetă.
Aşadar, iată răspunsul complet publicat pe site-ul Uniunii Naţionale a Societăţilor de Asigurare şi Reasigurare din România (UNSAR), din care fac parte 20 de societăţi de asigurare: ”Asigurarea poate acoperi, în funcţie de specificul culturilor asigurate, riscuri cum ar fi: grindină, furtună, incendiu, ploaie torenţială, tornadă, uragan, îngheţ târziu de primăvară şi îngheţ timpuriu de toamnă, alunecări de teren. Suplimentar, în anumite condiţii stabilite de fiecare societate de asigurare, pot fi acoperite şi alte riscuri, cum ar fi seceta sau îngheţul de iarnă”. Am subliniat ultima frază, fiindcă aici se află formulat cel mai limpede răspuns în ceea ce priveşte acoperirea secetei ca risc de calamitare a culturilor agricole. Prin urmare, fiecare societate de asigurare decide pe cont propriu dacă şi în ce condiţii acoperă şi seceta ca factor de risc. Fermierii îşi pot asigura uşor exploataţia faţă de riscuri cum ar fi tornada sau focul, dar cu greu sau deloc faţă de secetă. Explicaţia e una singură: seceta este fenomenul meteorologic cel mai distructiv pe suprafeţe întinse.
STATUL SUBVENŢIONEAZĂ PRIMELE DE ASIGURARE
Potrivit datelor guvernului, seceta a calamitat, începând din toamnă şi până în aprilie 2020, peste un milion de hectare de culturi de păioase şi de rapiţă. Schema de ajutor financiar aprobată în august este de peste 350.000.000 de euro. Gândiţi-vă că cei peste 37.000 de fermieri păgubiţi ar fi avut culturile asigurate pentru acest feneomen meteo. Sutele de milioane de euro ar fi fost plătite de asigurători.
În comunicatul de presă, UNSAR nu precizează ce sumă totală au plătit asigurătorii în 2018 şi 2019 fermierilor cu care au încheiat poliţe de asigurare. Am văzut că un procent covârşitor, 96,3%, a fost plătit pentru pagube produse de grindină, furtună şi ploi torenţiale. Acestea sunt fenomene cu acţiune locală, nu distrug peste un milion de hectare.
MADR A RIDICAT MIZA!
În primăvară, când seceta extremă era bine instalată în sudul şi sud-estul ţării, Ministerul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale a modificat datele Măsurii 17.1 din PNDR, ridicând subvenţia de stat din prima de asigurare de la 50% la 70%. Adică, fermierul merge la asigurător, încheie poliţa pentru anumite culturi şi riscuri, apoi depune documentele la AFIR şi statul rambursează 70% din valoarea poliţei.
Nu ştim, deocamdată, dacă această măsură a determinat societăţile de asigurare să manifeste mai multă apetenţă pentru acoperirea riscului de secetă, dar potrivit datelor AFIR, a fost alocată pentru toate formele de asigurări în zona agricolă, pentru sesiunea 1/20 – 5 mai 2020, suma de 15.000.000 de euro pentru subvenţionarea poliţelor cu 70% şi au mai rămas disponibile 9.720.201,63 euro.
AU FERMIERII MOTIVE SĂ FIE MULŢUMIŢI?
Am consultat baza de date a AFIR şi am constatat că în perioada 3-30 august 2020, un număr de 948 de beneficiari s-au aflat pe lista agenţiei pentru a li se returna 70% din valoarea eligibilă a poliţei de asigurare. Sunt şi aplicanţi refuzaţi, din diferite motive: ba suprafaţa asigurată este mai mare decât suprafaţa declarată, ba nu au completat corect documentele. Majoritatea însă şi-a primit înapoi în conturi 70% din suma achitată pentru asigurarea exploataţiei, fiind incluse aici şi fermele zootehnice. De pildă, un beneficiar a achitat suma de 4.611 euro la asigurător şi i-a fost rambursată suma de 3.228 euro. Ce, nu-i bine?
Răspunsul e clar. Rămânem însă cu o nelămurire: de ce poliţa de asigurare agricolă este documentul lipsă din sertarul fermierilor?!
4 PAŞI PENTRU A BENEFICIA DE BANI PENTRU PRIME DE ASIGURARE
1. Fermierul (activ) achiziţionează o poliţă de asigurare agricolă pentru riscuri prevăzute în condiţiile submăsurii (de exemplu, fenomenele climatice nefavorabile)
2. Depune on-line cererea de finanţare, împreună cu dovada plăţii a cel puţin 50% din valoarea poliţei de asigurare, la adresa www.afir.info, urmând instrucţiunile disponibile în această secţiune.
3. După verificarea şi confirmarea eligibilităţii cererii de finanţare de către AFIR, va fi încheiată decizia de finanţare, urmând ca fermierul să depună dosarul cererii de plată, tot în format on-line.
4. După depunerea acestuia, AFIR va efectua plata în maxim 90 de zile calendaristice.
Cick AICI şi citeşte în detaliu care sunt condiţiile de îndeplinit pentru a beneficia de aceşti bani!
SUNT AVANTAJOASE POLIŢELE DE ASIGURARE?
Uniunea Naţională a Cooperativelor Agricole din Sectorul Vegetal (UNCSV) susţine, într-un comunicat transmis redacţiei FERMA, că există prea puţine poliţe de asigurare a culturilor agricole împotriva secetei şi arşiţei, iar companiile de asigurări care au lansat astfel de poliţe nu le încheie în avantajul fermierului român, ci pentru propriul profit. Click AICI şi vezi ce soluţii propune UNCSV pentru Gestionarea Riscurilor din Agricultură!
un articol de
DUMITRU NEDELCU
