Claudiu Andrei Badea este inginer agronom și lucrează pentru o societate cu capital străin, din Corbii Mari, județul Dâmbovița. „Acum mă aflu în câmp să văd în ce stadiu este rapița, am emoții, deoarece am semănat-o în secetă la ghici! acum două săptămâni”, ne-a declarat tânărul.

Inginerul agronom ne spune că a înființat 210 hectare de rapiță cu mai mulți hibrizi produși de Bayer, Corteva și LG, toți fiind anterior testați în fermă. „Nu s-a pregătit terenul mai bine decât anul trecut, cu toate că și atunci a fost secetă. Din cauza uscăciunii am putut să intru doar 3-4 cm în sol cu un TerraDisk mare și greu, după cultura de floarea soarelui, și apoi am reușit să intervin un pic mai adânc cu un combinator”, explică el.

750 KG DE RAPIȚĂ LA HECTAR

Deși în sezonul trecut a lucrat responsabil, aplicând o tehnologie convențională, nici în acest an nu a obținut o producție bună. „După ce am recoltat cultura de rapiță am rămas cu vreo 700 kg la hectar. La noi nu e zonă de rapiță, solul e un brun roșcat, pe alocuri argilos, trebuie lucrat în profunzime și ajutat cu îngrășăminte din toamnă”, susține specialistul.

4 ARGUMENTE ÎN FAVOAREA ARĂTURII

Claudiu Andrei Badea ne spune că este devotat arăturii, ca lucrare de bază, potrivit zicerii: Alfabetul Agriculturii începe cu A de la Arat! Tânărul agronom precizează că, de regulă, pentru culturile de primăvară face arătură, iar când se impune, folosește plugul și pentru o mică parte din semănăturile de toamnă.

Eu, unul, cât o să lucrez aici, nu o să renunț niciodată la arătură!”, e convins Claudiu Andrei Badea. Tânărul a explicat de ce:

Arătura face un sol mult mai afânat;
Cu arătura pot interveni un pic mai devreme în primăvară la semănat și mă ajută foarte mult mai ales la cultura de floarea soarelui;
Chiar dacă fac arătură în decembrie – ianuarie, întotdeauna o să am un surplus de recoltă pe terenurile brăzdate;
Într-un sol arat, aprovizionarea cu apă după precipitații se face mult mai bine; adică dacă o să vină o ploaie torențială și nu are arătură, o să se scurgă foarte multă apă de pe solă.

CIRCA 200 HECTARE DE TEREN NECULTIVAT

Claudiu Andrei Badea ne spune că de 6 ani de când lucrează în ferma Monteagro Invest din Corbii Mari (1.450 ha) lasă teren necultivat. „Nu las cât trebuie, ci undeva la 200 de hectare pe fiecare an, ca să optimizez rotația culturilor! Din punctul meu de vedere, câștigăm în toate privințele. În primul rând, am un an în care solul reține apa, pentru că eu îl las întotdeauna cu vegetație pe el. Paiele de grâu sau resturile de floare protejează foarte mult solul și chiar acumulează foarte mult apa; se cunoaște diferența acolo unde îl las necultivat. Și apoi, mă ajută în asolament”, precizează tânărul.

PORUMBUL VA DISPĂREA DIN STRUCTURA DE PRODUCȚIE

Tânărul specialist ar vrea să renunțe la a mai cultiva porumb pentru că nu se face. Niciodată nu a avut mai mult de 100 ha. „În ultimii ani încercăm să găsim varianta de înlocuire a culturii. O soluție ar fi sorgul, dar îmi este un pic teamă, pentru că nu știu dacă o să am desfacere. Nu am renunțat de tot, să vedem anul ăsta, am 56 ha pe care sunt obligat să le cultiv ori cu porumb, ori cu sorg!”, explică agronomul.

Vezi aici ce strategii aplică Andrei Badea în lupta cu seceta!

ÎN AFARĂ DE GRÂU, CARE A IEȘIT PE ZERO, TOATE CULTURILE SUNT PE PIERDERE!

Claudiu Andrei Badea a semănat 200 ha de rapiță și va continua cu 600 și ceva de grâu; vor urma floarea soarelui (400 ha) și niște lucernă. „Cu lucerna a fost dezastru total, pentru că am luat doar o coasă și investiția făcută nu se amortizează nici în 10 ani! Doar cultura de grâu a ieșit pe zero, în rest toate au fost pe pierdere: 400 kg/ha la porumb, 750 kg la rapiță și o tonă/ha la floarea soarelui”, susține cu amărăciune dâmbovițeanul.