De la începutul războiului prețurile pentru produsele agro-alimentare au înregistrat o creștere fără precedent, punând în pericol securitatea alimentară a multor țări. Care sunt statele cele mai afectate? Cum fac ele față? Cum ar putea arăta viitorul și ce soluții ar putea fi adoptate? Sunt întrebările la care membrii Federației Internaționale a Jurnaliștilor Agrarieni (IFAJ) au încercat să răspundă în cadrul unei webinar.

AGRICULTURĂ ÎN TIMP DE RĂZBOI

Țara vecină are peste 42 de milioane de hectare de teren agricol, fiind unul dintre cei mai mari producători și exportatori de cereale din lume. Însă, odată cu invazia rusă, întregul sistem agroalimentar ucrainean a fost puternic afectat: porturile au fost ocupate, distruse sau blocate, multe terenuri au fost contaminate sau abandonate, iar aprovizionarea cu alimente a devenit dificilă.

RELATARE DE LA FAŢA LOCULUI

Aflat chiar în mijlocul evenimentelor, Iurii Mykhailov, președintele Uniunii Jurnaliștilor Agrarieni din Ucraina ne-a relatat că, cel puțin în capitala statului vecin, situația, deși dificilă, nu a ajuns niciodată critică: „ Kievul a nu a fost niciodată încercuit complet, partea de sud a rămas mereu liberă, din acest motiv nu au fost probleme cu aprovizionarea cu alimente, medicamente și bunuri de maximă necesitate. În supermarket se găsesc alimentele de bază, fructe, carne, pâine, chiar și legume proaspete, dar sunt foarte scumpe. Doar conservele sunt dificil de găsit pentru că au fost rechiziționate pentru armată, în special conservele de carne, cele de pește sunt încă pe raft”.

30-40% DIN TERENUL UCRAINEI ESTE NEUTILIZABIL

În opinia lui Iurii lucrurile se vor agrava de acum încolo, iar producția agricolă și alimentară va fi cea mai afectată: „ Aproximativ 30-40% din terenurile agricole sunt neutilizabile în acest an pentru că fie se află în zone ocupate, fie au fost bombardate sau contaminate cu materiale militare sau pur și simplu au fost abandonate de oamenii care s-au refugiat din calea războiului. Apoi, multe fabrici au fost distruse sau avariate, la Kiev zona industrială de pe malul drept al Niprului a fost sub un bombardament constant de la începutul războiului, la Harkov sau în alte orașe majoritatea clădirilor industriale au ajuns ruine”.

TERENURILE RĂMÂN NELUCRATE

„Acum rușii s-au retras din zona Kievului, dar trebuie să ținem cont că pe toată zona de sud și est a Ucrainei se află și se va mai afla probabil destul timp, o linie activă a frontului. Toată acea regiune, care era cultivată în general cu cereale, este scoasă complet din circuitul agricol. În restul Ucrainei, în funcție de cum evoluează lucrurile, putem spera să avem niște culturi; însă nu în cantitatea normală și în multe cazuri, nu acele culturi cu care suntem obișnuiți. Chiar dacă nu au fost în zona de conflict, în multe ferme de cereale s-au ratat tratamentele de primăvară, fie că fermierii nu au avut acces la inputuri agricole sau pur și simplu din cauză că nu au avut cu cine lucra; angajații au plecat sau au fost recrutați în armată”, a explicat Iurii Mykhailov.

EXPORTURI BLOCATE DE RĂZBOI

Conform ultimului raport al FAO, aproximativ 4,5 milioane de tone de grâu destinate inițial exportului sunt blocate în depozitele din Ucraina, situația fiind similară și pentru alte produse, precum porumbul, rapița sau floarea soarelui.

„Trei dintre cele mai importante porturi sunt ocupate de ruși iar celelalte sunt blocate: Mariupol, Berdeansk și Herson sunt ocupate, Nikolaiev este avariat sever, iar Odessa este blocat și parțial bombardat, la fel și transportul fluvial de pe Nipru. Din acest motiv, câtă vreme va fi război nu este de așteptat ca exporturile ucrainene să fie reluate, cel puțin nu pe calea navelor”, a precizat Iurii Mykhailov.

Jurnalistul ucrainean a explicat că se încearcă în această perioadă suplimentarea transporturilor feroviare către România, Ungaria, Slovacia și Polonia, însă acestea nu pot prelua decât 10% din schimburile comerciale care se realizau anterior pe mare.

INFLAŢIA, PROBLEMĂ GLOBALĂ

Impactul războiului a fost resimțit și de piețele internaționale, prețurile pentru cereale și alte produse agricole ajungând la niveluri record și, odată cu ele, și cel al alimentelor.

În Germania și Elveția, făina și produsele de panificație, respectiv uleiul de floarea soarelui au înregistrat majorări importante ale prețurilor. „La finalul lunii martie, la Stuttgart multe magazine nu mai aveau la raft ulei de floarea soarelui și nici făină, iar acolo unde se mai găsea era mai scump cu 20-30%. Acum înțeleg că s-a intervenit pe stocuri, dar prețul este în continuare ridicat. În Elveția, doar făina s-a scumpit și parțial pâinea, dar nu sunt probleme majore. Guvernul a acordat anumite facilități fiscale fermierilor și celor care procesează alimente și astfel nu avem o inflația majoră la alimente”, a afirmat Kristen Muller, jurnalistă din Ţara cantoanelor.

FINLANDA CONTROLEAZĂ PREŢUL

Majoritatea statelor europene, dar și Canada implementaseră deja la 1 aprilie o serie de măsuri care să contracareze, cel puțin temporar, efectele presiunii inflaționiste asupra alimentelor. Michael Godtfredsen, membru al Asociației finlandeze a jurnaliștilor agricoli ne-a explicat că „în Finlanda există, încă de la finalul celui de-al doilea război mondial, o politică națională privind securitatea alimentară, care ne-a ajutat și în timpul pandemiei dar și acum; prețurile au început să crească, dar lent, doar fructele și legumele proaspete care sunt importate au prețuri cu mult mai mari”.

MAREA BRITANIE RENUNŢĂ TEMPORAR LA ÎNVERZIRE

În Marea Britanie, după cum a declarat Chris McCullough, agrojurnalist în Irlanda de Nord, prețurile la alimente nu au crescut ca urmare a războiului, singurul efect major fiind creșterea prețurilor la combustibili. În acest sens, guvernul a intervenit prin susținerea sectorului alimentar dar și prin încurajarea fermierilor să cultive terenurile alocate anterior înverzirii.

„Practic, s-a renunțat la măsurile de înverzire, iar fermierii primesc subvenții pentru a cultiva acele spații care până acum erau lăsate să se odihnească. Acum, fermierii au de luat o decizie, dacă să cultive sau nu acele terenuri în condițiile unui preț al motorinei atât de ridicat”, a explicat Chris.

AFRICA ŞI ASIA, ÎN PRAG DE CRIZĂ

Dacă pentru Europa și America de Nord, pentru moment, principalul impact al conflictului dintre Rusia și Ucraina este creșterea prețurilor la combustibili, pentru țările din Africa și din sudul Asiei, dependente de importurile alimentare, situația riscă să se transforme într-o adevărată criză alimentară și umanitară.

„Pentru majoritatea familiilor din Nigeria chestiunea se pune acum de a-și permite să cumpere alimentele de bază, cele produse din grâu, secară sau orez. Existau probleme de dinainte de război, care acum s-au acutizat: în nordul țării există grupări teroriste care determină multă insecuritate și oamenii fug de acolo. Apoi, odată cu înrăutățirea situației economice, mulți fermieri au ajuns să nu mai cultive, din cauză că este prea scump și nu își permit și, în fine, avem schimbările climatice, care au determinat producții extrem de slabe în ultimii ani”, a precizat Martina Ogbonna, membră a Asociației jurnaliștilor agricoli din Nigeria.

AJUTORUL, PRINCIPALA SURSĂ DE HRANĂ ÎN BANGLADESH

În Bangladesh, după cum afirmă jurnalistul local Shaid Shain, peste 10 milioane de oameni primesc ajutor alimentar de la guvern, aceasta fiind principala lor sursă de hrană.

„Situația actuală are cauze multiple, pe de o parte este războiul din Ucraina, pe de alta sunt schimbările climatice, agricultura noastră fiind puternic afectată de furtuni și uragane. Un studiu recent a estimat la 21 de miliarde de dolari pagubele provocate de schimbările climatice în ultimii 6 ani, în agricultură. În total aproximativ 25% din populație are probleme cu aprovizionarea cu alimente și mai mult de jumătate din ei au acces la mai puțină mâncare decât le-ar fi necesar”.

Din cauză că exporturile vor fi foarte reduse în acest an, mulți fermieri ucrainieni vor să își schimbe culturile: în loc de soia, grâu, rapiță sau porumb, acum fermierii se orientează spre hrișcă sau floarea soarelui, culturi care se dezvoltă mai târziu și care ar putea fi depozitate și vândute ulterior.

IURII MYKHA

Preşedinte Asociaţia Jurnaliştilor Agrarieni ILOVdin Ucraina

un articol de

DANIEL PLĂIAŞU