Pentru fermierii din zona Moldovei și nu numai, anul calendaristic 2024 debutează cu vreme nefavorabilă, anunțând schimbări ale condițiilor de realizare a producțiiilor agricole. Ce se preconizează?

Pe de altă parte, fermierii sunt alarmați atât efectele negative pe piața românească ale importurilor necontenite de cereale și de produse agro alimentare din Ucraina, cât și de perspectivele nu tocmai încurajatoare determinate de noile condiționalități europene, pentru acordarea subvențiilor agricole.

IMPORTURILE SUNT NECONTROLATE

În acest context, agricultorii membri ai Patronatului Antreprenorilor Fermieri din Regiunea de Nord-Est a României ”CERUNIA”, cu sediul la Iași, au semnalat public câteva dintre problemele concrete cu care se confuntă la începutul anului 2024 și de a căror rezolvare va depinde atingerea în acest an a doritei productivități și eficiențe în fermele din țara noastră.

Fermierul Emil Teofil Bălteanu, președinte al Patronatului Antreprenorilor Fermieri din Regiunea de Nord-Est a României ”CERUNIA”, a atras atenția atât asupra faptului că produsele agricole ucrainene care ar fi trebuit doar să tranziteze România, în multe cazuri, au rămas aici și nu respectă standardele europene, cât și asupra faptului că, în ultimul an, controalele au fost efectuate superficial la transporturile agricole din țara vecină.

”Importurile de cereale care nu sunt supuse acelorași norme de producție care sunt impuse agricultorilor români prin reglementările legislative naționale și europene, în continuare afectează negativ piața românească de profil atât din perspectiva prețurilor, cât și din punct de vedere al calității mărfii. Vrem să tragem un semnal de alarmă referitor la calitatea produselor agroalimentare și a cerealelor care vor fi importate din Ucraina”, puncta Emil-Teofil Bălteanu.

„Din ceea ce am reușit noi să centralizăm, rezultă foarte limpede situația că, până acum, controalele ori au fost superficiale, ori nu s-au desfășurat deloc, pentru că avem, iată, semnale foarte clare că fermieri care au achiziționat cereale din Ucraina au avut de pătimit!” – EMIL TEOFIL BĂLTEANU, Președinte Patronatul CERUNIA

PÂRLOAGA, MĂR AL DISCORDIEI!

În contextul noilor condiționalități europene impuse producătorilor români, în anul 2024 aceștia vor fi supuși unor pericole suplimentare de decapitalizare și chiar de falimentare, semnala  fermierul  Cezar Musteață, din comuna Țibănești, județul Iași.

”Noi nu mai putem reduce suprafețele. Ar fi vorba despre terenuri în care noi am investit mult să le facem fertile. Mai mult, se spune că pârloaga aceasta tebuie ținută lipsită de buruieni dar fără a fi permisă erbicidarea. Ori, pe aceste suprafețe flora spontană produce semințe de plante nocive care afectează culturile agricole de interes economic. Nu știu cum vom face.  Pe lângă acest aspect, este și cel referitor la condiția de a avea 5% din suprafață cu culturi fixatoare de azot. Pentru a obține subvențiile corespunzătoare, există unele praguri minime de producție. Anul trecut, în condiții de secetă, la respectivele culturi nu s-a produs mai nimic. De exemplu, la soia, abia dacă am obținut 300 kg/ha și nicidecum nu am ajuns la pragul de 1300 kg/ha, pentru a primi plata aferentă de la APIA”, sublinia Cezar Musteață.

„România are vreun milion de hectare de teren neproductiv iar de-a lungul canalelor de irigații și de desecare, acolo unde este teren agrciol, se mai lasă nemuncite vreo 850.000 hectare. România s-ar încadra astfel în pragul de 4% din suprafață pârloagă.” – CEZAR MUSTEAȚĂ, Fermier din Țibănești, jud. Iași

CONSUMUL DE PESTICIDE: ROMÂNIA VS UNIUNEA EUROPEANĂ

Femierii din cadrul Patronatului CERUNIA au mai arătat că, deși au facut demersuri către guvernanți pentru a rezolva aspectele care frânează sistemul agroalimentar românesc, nu au primit răspunsuri concrete și favorabile.

Manole Brezeanu, inginer agronom în Miroslava, jud. Iași, cu o experiență de peste trei decenii  în agricultură, prevede că în anul 2024 vor fi provocări imense în ceea ce privește capacitatea fermierilor români de a gestiona în mod eficient problemele legate de protecția plantelor.

”Intenția de a reduce cu 50% consumul de pesticide în fermele din Uniunea Europeană este una foarte periculoasă și nedreaptă pentru agricultorii din România. În țara noastră, cantitatea de substanță activă folosită pentru un hectar este de 0,57 kg față de 2,6 kg media în statele membre ale Uniunii Europene. Mai mult, neutilizarea neonicotinoidelor atrage un consum mai mare de insecticide în vegetație, cu implicațiile financiare corespunzătoare”, menționa Manole Brezeanu.

„Susținem eliminarea necesității de a solicita derogări pentru a folosi substanțele de tratare a semințelor, mai ales neonicotinoide, având în vedere faptul că nu există alte substanțe eficiente pentru protecția viitoarelor culturi. Cine suportă costurile ineficienței?” – MANOLE BREZEANU, Ing. agronom Miroslava, jud. Iași

DE CE ALȚII POT, ȘI NOI NU?!

Horia Ursachi este un tânăr agricultor ieșean care, de aproximativ 10 ani, administrează o fermă de 150 de hectare de teren și care, pentru anul 2024, a făcut apel la o susținere și o protejare reale pentru fermierii români, evocând și experiențele din alte țări învecinate.

”Chiar dacă, pe parcursul anului 2023, cu mari eforturi, s-au obținut producții medii, nu am putut să le valorificăm în mod eficient, mai ales din cauza situației cerealelor provenite din Ucraina, o situație asupra căreia alte țări au intervenit prompt, în favoarea propriilor fermieri.

De exemplu, Ungaria, Polonia și Slovacia au introdus sau intenționează să introducă interdicții de import asupra produselor ucrainene, în ciuda deciziei Comisiei Europene de a ridica aceste interdicții, această mișcare având drept scop protejarea propiilor fermieri și evitarea distorsionării propriei piețe a produselor agroalimentare și a existenței unor practici comerciale neloiale”, puncta Horia Ursachi.

PRELUNGIREA DEROGĂRILOR GAEC

Un alt fermier experimentat este inginerul Ion Noțingăr, din comuna Leţcani, jud. Iaşi. Împreună cu colegii din Patronatul CERUNIA, a prezentat unele cerințe concrete și urgente, pentru salvarea producătorului și a pieței românești de profil și pentru îndepărtarea acestora, în anul 2024, de pe muchia falimentului.

”Strict în privința producției agricole, spre exemplu, cerem prelungirea în continuare, pentru toți fermierii,  a derogărilor pe GAEC 7 – GAEC 8, de la implementarea cerințelor privind rotația culturilor, respectiv cea privind asigurarea unui procent minim din suprafața agricolă dedicat zonelor sau caracteristicilor neproductive. Vizavi de micșorarea suprafeței de acoperire a solului, de la 85% să se reducă undeva la 60%, pentru a putea lucra terenurile după ce recoltăm.

În privința rotației culturilor, măcar la porumb, cerem ca acea condiție să se refere la o perioadă redusă de la 3 ani la 2 ani.

Nu în ultimul rând, legat de piața produselor agricole, solicităm acoperirea, de către statul român, a diferenței dintre prețurile de producție și prețurile de vânzare, reflectând pierderile suportate de către fermierii români din cauza situației cerealelor din Ucraina”, arăta Ion Noțingăr.