Tânărul agronom din Câmpia Bărăganului, Andrei Chiriţă utilizează, de 5 ani, tehnologia de prelucrare a solului minimum-till cu succes.
Tehnologia poate salva cultura
„Am scos plugul la vânzare, iar de anul viitor vom trece la no-till. În sezonul trecut, am testat 100 ha de grâu semănat direct după cultura de rapiţă, răsărirea s-a produs mai repede, în condiţiile de secetă pedologică. Vom folosi încă doi-trei ani tehnologia fără pregătire şi apoi vom avea apă că investim în irigaţii”, ne-a declarat Andrei Chiriţă. Ialomiţeanul din Dridu a încheiat destul de repede campania de toamnă, ajutat de cele mai moderne utilaje, şi e bucuros că are culturi bine realizate şi sănătoase. „Am semănat 900 ha cu grâu (Glosa) şi sămânţă hibridă de rapiţă. Culturile sunt fertilizate cu 250 kg/ha îngrăşământ complex NPK 20 20 0 şi protejate fitosanitar. Rapiţa este în stadiul de 8-10 frunze şi a necesitat două tratamente (cu insecticide şi un fungicid cu rol de regulator de creştere)”, a susţinut fermierul.
3 mil. euro pentru irigaţii
Andrei Chiriţă lucrează 1.200 ha de teren, într-un business de familie, fondat în ’93 de tatăl său, Marian Chiriţă, agronom de profesie.
Culturile de grâu şi rapiţă au dat producţii sub potenţial, iar cele de floare şi porumb foarte slabe: doar 2 t/ha, în timp ce costurile cu prăşitoarele s-au dus către 5.000 şi 5.500 lei/ha. Producţia de grâu e pe stoc şi acum. „Preţul e mic, în jur de 850 lei/tonă, ar trebui să vindem la un leu/kg să ne recuperăm investiţia”, a explicat tânărul agronom. „Pentru că avem an de an culturi calamitate, am decis să investim în irigaţii 3 milioane euro. Cu efort financiar propriu vom realiza o infrastructură alimentată din barajul Dridu. Tot ce am dezvoltat în fermă a fost fără bani europeni. Am avut o experienţă nefericită în 2009 când am derulat un proiect pentru dotarea cu utilaje, iar la sfârşit s-a constatat că cerinţele nu au fost conforme. Aşa că a trebuit să returnăm 200.000 euro! De atunci, am evitat proiectele cu bani europeni”, a subliniat Andrei Chiriţă.
