Analiza solului ajută la înțelegerea proprietăților fizice, chimice și biologice ale solului și permite luarea unor decizii informate cu privire la utilizarea, conservarea și managementul terenurilor agricole.

 Analiza solului – instrument de management agricol

Agricultura este responsabilă pentru utilizarea a circa 70% din consumul anual de apă dulce, la nivel global. Practicarea agriculturii intensive şi utilizarea pe scară largă a produselor chimice contribuie la drenarea şi „sărăcirea” solului şi poluarea apei. În plus, încălzirea globală accentuează deficitul de apă, element esenţial pentru reuşita culturilor agricole.

În aceste condiţii, în economia fiecărei ferme se impune valorificarea cât mai eficientă a resurselor naturale disponibile, în paralel cu un control riguros al costurilor cu inputurile. Astfel, agricultura sustenabilă, prietenoasă cu mediul, presupune urmărirea precisă în cantitate, loc și timp a „intrărilor şi ieşirilor” de substanţe din sol. Dar, pentru a „ţine contabilitatea” resurselor disponibile, sunt necesare informații detaliate despre profilul şi compoziţia solului, adică analiza solului.

Cartografierea – analiza solului este un proces care implică observarea și înregistrarea sistematică a tipurilor de sol și distribuția acestora într-o anumită zonă/solă.

Variabilitatea compoziţiei solurilor

Una dintre cele mai semnificative provocări ale cartării solului este variabilitatea tipurilor de sol într-o anumită zonă. Proprietățile fizico-chimice ale solului pot varia foarte mult pe distanțe scurte din cauza diferențelor geologice, de topografie și istoric de utilizare a terenului. Pentru a depăși această provocare, se folosesc tehnici statistice pentru a interpola între punctele de eșantionare pentru care s-a făcut analiza solului și pentru a crea o hartă continuă a tipurilor de sol.

Citeşte şi: Solul bogat în materie organică reţine mai multă apă

Cartografierea ne ajută să înţelegem solul

Înțelegerea tipului de sol permite fermierilor să implementeze metodele adecvate de tratare şi fertilizare și, în consecință, de creştere a randamentelor, reducând în același timp consumul de apă și de îngrășăminte.

Elemente de sol pot determina alegerea culturii (şi chiar a soiurilor) potrivite pentru fiecare parcelă de teren. De asemenea, conţinutul de materie organică, pH-ul și conductivitatea sunt elemente variabile esențiale ale solului, care determină interacţiunile şi disponibilitatea micro şi macro-elementelor, absorbţia îngrășămintelor și a altor nutrienți necesari culturilor agricole.

Analiza solului ajută la managementul nutrienţilor din sol

Pe lângă apă, plantele au nevoie de un substrat bogat în substanţe nutritive, macro şi microelemente pentru creştere. Foarte important este ca nutrienţii esenţiali în fiziologia plantelor (carbon, hidrogen, oxigen, azot, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, fier, sulf, zinc, mangan, cupru, bor şi molibden) să fie disponibili în cantităţile necesare, pentru a dezvolta o producţie agricolă care să asigure compensarea costurilor de producţie şi realizarea unui profit minim. Deficitul unuia sau a mai multor elemente nutritive pot afecta negativ dezvoltarea sau chiar supravieţuirea culturilor.

Aport suplimentar de substanţe nutritive

De cele mai multe ori, pe lângă nutrienții existenţi în sol, este necesar un aport suplimentar de substanţe nutritive care trebuie asiguraţi de către fermieri. Suplimentarea nutrienţilor se poate face prin îngrăşăminte minerale şi naturale (gunoi de grajd), aplicate pe sol prin împrăştiere şi prin apa de irigare, diferenţiat în funcţie de cultură. „Analizele de laborator ne arată disponibilitatea diferiţilor nutrienţi, a resurselor din sol”, aşa cum ne-a declarat Peter Sandici, Director General al societăţii Minear Laboratoare.

Întocmirea Planului de fertilizare începe cu analiza solului

Pentru a evita „fertilizarea în orb”, respectiv supra sau subdozarea aplicării de îngrăşăminte, recomandăm fermierilor să îşi stabiliească planul de fertilizare pornind de la analiza solului. Specialiştii Minear Laboratoare au atât experienţa, cât şi dotarea necesară pentru a realiza cartări agrochimice integrate, de la prelevare de probe şi analize chimice, până la întocmirea planurilor de fertilizare, cu soluţii optime în ceea ce priveşte utilizarea fertilizanţilor”, ne-a declarat Peter Sandici, Director general Minear Laboratoare.

„Combinaţiile, cantităţile şi integrarea nutrienţilor care urmează a fi furnizaţi suplimentar specific fiecărei culturi şi fiecărei sole pot fi stabilite cu precizie doar cu ajutorul analizelor de sol” Peter Sandici, Director general Minear Laboratoare.

Cum se face analiza solului, pas cu pas

Primul pas pentru realizarea analizelor de sol presupune prelevarea/recoltarea probelor din teren. De cele mai multe ori, prelevarea probelor de sol se face după sezonul de recoltare, atunci când terenul este accesibil. „Desigur, este bine să fie îndeplinite anumite condiţii, inclusiv temperatura şi starea terenului. Cel mai bine este ca prelevarea probelor de sol să se facă în intervalul de timp dintre culturi şi trebuie ţinut seama de faptul că efectuarea unor fertilizări anterior prelevării probelor de sol poate să denatureze rezultatele analizelor de sol”, a precizat Peter Sandici.

Minear Laboratoare realizează analiza chimică complexă a solului (pH, plasticitate – textură, humus, azot nitric, fosfor, potasiu, calciu, magneziu, sodiu, cupru, fier, mangan şi zinc), într-un laborator acreditat MADR şi RENAR. De asemenea, specialiştii Minear Laboratoare ajută la întocmirea planurilor de fertilizare: calcularea dozelor de fertilizanţi în funcţie de cultură şi de producţiile potenţiale dorite, interdependenţa nutrienţilor şi recomandări privind utilizarea îngrăşămintelor naturale sau a irigaţiilor.