Un document oficial transmis de Comisia Europeană ridică o întrebare incomodă pentru autoritățile române. Bruxelles-ul susține că România a raportat creșteri ale prețului laptelui și, pe baza acestor date, a refuzat măsuri suplimentare de sprijin pentru fermieri….
În același timp, crescătorii de vaci reclamă pierderi și spun că produc laptele sub costul de producție. Între cele două realități există o prăpastie. Cine a furnizat datele pe baza cărora Bruxelles-ul a ajuns la această concluzie?
Comisia Europeană a respins intervenția. Motivul: România a raportat creșteri de preț
Demersul europarlamentarilor români Daniel Buda și Dan-Ștefan Motreanu pentru sprijinirea sectorului laptelui din România s-a lovit de un răspuns neașteptat de la Bruxelles.
Într-o scrisoare oficială transmisă de comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, Comisia Europeană afirmă că, potrivit datelor notificate de autoritățile române, România se află printre statele membre în care prețul laptelui este în creștere.
Mai mult, executivul european susține că prețul mediu al laptelui a crescut cu aproximativ 12% față de nivelurile anterioare și a ajuns la aproape 46 de eurocenți/kg în martie 2026.
Concluzia Bruxelles-ului este clară: situația actuală nu indică o criză pe piața produselor lactate și nu justifică, în acest moment, intervenții excepționale.
Cu ce argumente a plecat solicitarea la Bruxelles?
Întrebarea devine inevitabilă, pentru că solicitarea adresată Comisiei Europene a pornit tocmai de la o situație diametral opusă celei descrise în răspunsul oficial.
Daniel Buda avertiza că fermierii români produc laptele cu 1,8-2 lei/litru și îl vând cu aproximativ 1,5 lei/litru, adică sub costul de producție.
Situația prezentată de europarlamentar descria un sector aflat sub presiune majoră, cu ferme care acumulează pierderi și cu riscul real de reducere a efectivelor de vaci de lapte.
Mai mult…
Este de notorietate publică situația dificilă a sectorului laptelui din România. Până și cei mai tehnologizați fermieri, cu roboți de muls, sunt în pragul falimentului din cauza prețului redus pe litrul de lapte.
În numeroase situații, vânzarea acestuia la categoria „lapte spot”, adică în afara contractului, cu 70-80 de bani pe litru, este mult sub prețul de cost, care se situează între 1,7 și 2 lei! Din aceste motive, mai ales fermierilor cu până la 70-80 de vaci le este tot mai greu să supraviețuiască și își închid porțile fermelor! – DANIEL BUDA, europarlamentar
Pe baza acestor argumente, Buda a cerut măsuri europene pentru stabilizarea pieței.
Daniel Buda: „Minte comisarul? Cu siguranță nu!”
După primirea răspunsului de la Bruxelles, reacția europarlamentarului pe pagina sa de facebook a fost una extrem de dură.
„Minte comisarul? Cu siguranță nu! Mințim noi, cei din țară! Cei care, în mod normal, ar trebui să se preocupe de comunicarea corectă a datelor către Comisia Europeană!”, a declarat Daniel Buda.
Europarlamentarul merge chiar mai departe și identifică problema în mecanismul de raportare a datelor:
„Marea problemă este incapacitatea de a comunica date relevante din teren către Comisia Europeană.”
Practic, Daniel Buda sugerează că Bruxelles-ul a luat decizia pe baza informațiilor oficiale primite din România.
Și atunci mă întreb: ce fac șefii asociațiilor de profil de nu sunt în stare, după zeci de ani, să stabilească un mecanism clar de comunicare cu Ministerul Agriculturii, Ministerul Economiei, Institutul Național de Statistică și Comisia Europeană? Cui folosește această „băltire” comunicațională? – DANIEL BUDA, europarlamentar
Negru pe alb în documentul de la Comisie. Dacă datele sunt greșite, cine răspunde?
Aici este adevărata miză. Comisia Europeană nu a respins solicitarea pentru că nu ar fi analizat situația.
Comisia a respins solicitarea deoarece datele oficiale primite din România indică o piață aflată pe creștere și în curs de stabilizare.
În același timp, fermierii reclamă că produc în pierdere, iar organizațiile din sector vorbesc de ani întregi despre dispariția fermelor și reducerea efectivelor.
Cele două realități nu pot fi adevărate simultan.
Dacă datele trimise la Bruxelles sunt corecte, atunci cineva trebuie să explice de ce fermierii susțin că vând sub costul de producție.
Dacă datele din teren sunt cele reale, atunci trebuie identificat cine a transmis Comisiei Europene informațiile pe baza cărora România apare drept una dintre țările cu prețuri în creștere.
O întrebare care nu mai poate fi evitată
Scrisoarea comisarului Hansen conține o afirmație care ar trebui să provoace o verificare imediată din partea autorităților române:
„Potrivit datelor notificate de autoritățile române, România se numără printre țările în care prețurile laptelui sunt în creștere.”
Dacă această informație nu reflectă realitatea din ferme, atunci nu mai vorbim despre o simplă diferență de interpretare statistică. Vorbim despre date oficiale care au influențat decizia Comisiei Europene de a nu interveni în sprijinul producătorilor români de lapte.
Iar într-un astfel de caz, cineva trebuie să răspundă!
