Ce s-a întâmplat mai exact? În multe cazuri, au trecut mai mult de 15 zile de la semănat la răsărit. În unele cazuri chiar şi trei săptămâni. Dacă anul trecut seceta a fost „inamicul” răsăririi porumbului, anul acesta frigul a fost marea problemă, precum şi diferenţele mari de temperatură de la zi la noapte, care, în unele cazuri, au ajuns şi la 20 de grade Celsius. Acesta este motivul pentru care spunem că semănatul timpuriu, în actualele condiţii climatice, este o mare loterie. Este drept că a început să devină loterie şi semănatul la epoca ce era considerată, până nu demult, optimă. Anul acesta, cine a vrut să semene în epoca optimă nu a reuşit din cauza ploilor. Primăverile sunt din ce în ce mai imprevizibile, dar parcă cea din acest an le-a întrecut pe toate. Fermierii sunt dezorientaţi şi nu ştiu când să mai semene. Aceasta este una dintre probleme.

Vremea a bulversat modul de atac al insectelor dăunătoare
Dar cine a avut noroc sau inspiraţie şi a „nimerit” data semănatului, având o răsărire uniformă, are de trecut nişte „hopuri”. Mă refer numai la cele entomologice. Aşadar, perioada critică în care plantele se află în faza de sensibilitate maximă pentru atacul răţişoarei porumbului (Tanymecus dilaticollis Gyll) este, după cum bine ştiţi, de la răsărit până în faza de patru frunze. Ce s-a întâmplat în această primăvară cu atacul de Tanymecus? A fost diferit de la o zonă la alta şi de la o fermă la alta. Au fost situaţii când insectele au devenit foarte active după ce plantele de porumb ajunseseră deja în faza de patru frunze. Până atunci, insectele au fost stânjenite din cauza ploilor şi a temperaturilor mai scăzute. Noroc pentru fermieri. În alte situaţii, fermierii au observat un atac al insectelor la plante înainte ca acestea să răsară. Acest lucru se poate întâmpla, mai rar ce-i drept. Acum, cine nu a apucat să semene porumbul mai timpuriu sau în epoca optimă, este posibil să se fi confruntat cu un atac mai ridicat acolo unde vremea s-a încălzit brusc, în ultima decadă a lunii mai.

Preîntâmpinaţi pătrunderea larvelor de Ostrinia în tulpini
Tanymecus dilaticollis este numai primul „hop” entomologic. Începând cu prima lună de vară, urmează al doilea „hop” de trecut, şi anume atacul larvelor sfredelitorului porumbului (Ostrinia nubilalis). În ţara noastră, zonele „clasice” de favorabilitate pentru acest dăunător sunt în Banat, Transilvania, zona colinară, Lunca Dunării sau văile principalelor râuri ale ţării (unde umiditatea este mai mare). Zonele de sud şi de sud-est ale ţării erau considerate mai puţin favorabile pentru acest dăunător, fiind pe locul doi ca importanţă economică (raportat la posibilele pagube pe care le poate produce) după răţişoara porumbului. Situaţia s-a schimbat radical în ultimii ani. Fermierii s-au plâns de atac de sfredelitor, atât cei din zonele favorabile (vestul sau centrul ţării), cât şi cei aflaţi în zone mai puţin favorabile (sud sau sud-est).
Teoretic, începând cu a doua decadă a lunii iunie, în regiunile sudice are loc zborul în masă al fluturilor (adulţii acestui dăunător). Anul acesta, în perioada când se va înregistra zborul în masă, cel mai probabil, plantele de porumb se vor afla în diferite faze de dezvoltare, în funcţie de data la care s-a semănat şi cea la care plantele au răsărit. La câteva zile de la apariţia fluturilor, are loc depunerea pontei, pe frunzele 3-8 ale plantelor de porumb, mai rar pe frunzele 9-10. După o perioadă de incubaţie de 8-12 zile, apar larvele. Sunt foarte importante condiţiile climatice înregistrate în perioada depunerii pontei până la pătrunderea larvelor în tulpini. De exemplu, dacă în perioada depunerii pontei, temperatura aerului este ridicată, iar umiditatea relativă a aerului este scăzută, pe de o parte prolificitatea femelelor este redusă (depun mai puţine ponte), pe de altă parte numărul larvelor care eclozează este mai scăzut. Umiditatea relativă a aerului influenţează şi durata de viaţă a femelei. De obicei, fluturii au un ciclu de viaţă redus, cuprins între 4 şi 12 zile. Dacă umiditatea relativă a aerului este mai ridicată, durata de viaţă a femelelor este mai ridicată, deci pot „produce” mai mulţi urmaşi. Conform datelor din literatura de specialitate, în anii cu cantităţi ridicate de precipitaţii, atacul sfredelitorului este favorizat. Cu toate acestea, dacă în perioada cuprinsă de la depunerea pontei până la pătrunderea acestora în tulpini se înregistrează furtuni, grindină, mortalitatea larvelor este ridicată şi implicit atacul de sfredelitor la tulpinile de porumb va fi mai scăzut în anul respectiv.

Monitorizarea lanului este „mama” prevenţiei
Este foarte important să monitorizăm lanurile de porumb pe tot parcursul lunii iunie şi începutul lunii iulie, pentru a vedea dacă este necesar să facem sau nu un tratament în vegetaţie pentru combaterea adulţilor sfredelitorului porumbului şi/sau a larvelor aflate în primul stadiu de dezvoltare, înainte ca acestea să pătrundă în tulpini!
La îndemână este monitorizarea cu ajutorul capcanelor feromonale, amplasate în lanurile de porumb, pentru a constata momentul începutului zborului fluturilor. Cercetări efectuate în ţara noastră au ajuns la concluzia că momentul optim de efectuare a tratamentului chimic în vegetaţie pentru combaterea sfredelitorului porumbului este la 5-7 zile de la apariţia în capcanele feromonale a primilor flutruri.
Deşi în ultima vreme sunt omologate insecticide cu eficacitate ridicată pentru combaterea în vegetaţie a sfredelitorului porumbului, un neajuns este faptul că fereastra de aplicare a tratamentului este una foarte scurtă. Dacă s-a ratat momentul optim şi larvele au pătruns în tulpină, atunci nu prea mai avem ce să facem.
O soluţie la această problemă ar fi folosirea la semănat a hibrizilor de porumb cu diferite grade de rezistenţă la atacul de Ostrinia nubilalis.
Nu putem să prezicem cum va fi vremea în perioada în care se va înregistra zborul în masă al adulţilor (fluturilor sfredelitorului porumbului). {tim că a fost o iarnă uşoară, deci cel mai probabil un număr mai mare de insecte a trecut cu bine de sezonul rece. Ceea ce nu este o veste bună pentru fermieri. Tocmai de aceea, monitorizarea este „mama” prevenţiei. Acum, închei cu întrebarea: Câţi fac monitorizarea ca la carte?

PORUMB REZISTENT LA OSTRINIA
La INCDA Fundulea s-au creat de-a lungul timpului şi se creează şi în prezent hibrizi de porumb care au rezistenţă la atacul acestui dăunător. An de an, materialul biologic este testat în condiţii de infestare artificială cu ponte de Ostrinia nubilalis produse în condiţii controlate, de laborator. A cultiva plante de porumb care „luptă” în mod natural cu larvele acestei specii dăunătoare înseamnă mai puţini bani cheltuiţi pentru efectuarea unui tratament foliar destinat combaterii acestui dăunător.

Un articol publicat în revista Ferma nr. 10/237 (ediţia 1-14 iunie 2019)