Alimentele plafonate, mărul discordiei în coaliție. Pâinea, laptele și uleiul s-ar putea scumpi de la 1 octombrie! - Revista Ferma
6 minute de citit

Alimentele plafonate, mărul discordiei în coaliție. Pâinea, laptele și uleiul s-ar putea scumpi de la 1 octombrie!

Alimentele de bază, lovite de eliminarea plafonării adaosului comercial: ce consecințe vor resimți consumatorii și piața!

Alimentele plafonate mărul discordiei în coaliție
Foto: istockphoto.com/AlexLMX

Contextul plafonării: de ce a apărut și ce a însemnat pentru români

În vara anului 2023, Guvernul României a introdus o măsură de plafonare a adaosului comercial la o serie de produse alimentare de bază. Motivația a fost clară: creșterea bruscă a prețurilor la alimente, cauzată de inflație, scumpirea energiei, creșterea costurilor de producție și instabilitatea globală de pe piața cerealelor și produselor agroalimentare.

Măsura a vizat produse esențiale precum pâinea, laptele, făina, uleiul, zahărul, carnea de pui și porc, ouăle, dar și legume și fructe de bază.

Comercianții nu au mai putut adăuga un adaos mai mare de 5% la aceste produse, în încercarea de a proteja consumatorii și de a tempera inflația alimentară.

Pentru multe familii, această intervenție a reprezentat un colac de salvare. Produsele vizate sunt cele consumate zilnic, iar orice creștere de preț se resimte imediat în bugetul gospodăriei.

În același timp, comercianții și retailerii au semnalat că măsura le afectează profitabilitatea și creează distorsiuni în piață.

Decizia Guvernului: sfârșitul plafonării din octombrie 2025

După mai bine de doi ani de aplicare, Guvernul a anunțat că nu va mai prelungi plafonarea adaosului comercial după 1 octombrie 2025.

Argumentul principal: măsura ar fi devenit nesustenabilă și ar genera dezechilibre economice.

Oficialii au explicat că limitarea adaosului a pus presiune pe lanțul de aprovizionare, afectând producătorii și comercianții, mai ales pe cei mici, care nu au resursele marilor retaileri pentru a absorbi pierderile. În plus, guvernul consideră că menținerea unei intervenții de acest tip pe termen lung poate descuraja investițiile și inovația în sectorul alimentar.

Decizia nu a rămas însă fără controverse. În interiorul coaliției de guvernare au apărut tensiuni: în timp ce premierul și o parte a executivului susțin renunțarea la plafonare, PSD și ministrul Agriculturii, Florin Barbu, cer prelungirea măsurii, avertizând asupra riscurilor pentru populație.

Riscurile eliminării plafonării: alimente mai scumpe și inflație în creștere

Criticii deciziei de eliminare atrag atenția că efectele se vor resimți direct la raft.

Produsele alimentare de bază vor putea fi comercializate cu adaosuri mai mari, ceea ce, în lipsa unei concurențe puternice sau a unor măsuri compensatorii, va duce la scumpiri rapide.

Ministrul Agriculturii a estimat că inflația ar putea urca până la 15% până la sfârșitul anului 2025 dacă plafonarea dispare complet.

Această perspectivă îngrijorează nu doar consumatorii, ci și economiștii, care avertizează că o nouă spirală a scumpirilor ar putea eroda și mai mult puterea de cumpărare.

Impactul cel mai puternic va fi resimțit de categoriile vulnerabile — pensionari, familii cu venituri reduse, dar și de clasa medie, care cheltuie deja o parte semnificativă din venituri pe hrană.

Argumentele pentru eliminarea plafonării

Pe de altă parte, susținătorii eliminării plafonului aduc în discuție câteva argumente economice importante:

  • Distorsiuni pe piață: plafonarea creează dezechilibre între comercianți, pentru că unii pot susține adaosul mic prin volume mari de vânzări, în timp ce alții, mai mici, sunt puși în dificultate.
  • Descurajarea investițiilor: marjele reduse limitează capacitatea companiilor de a investi în logistică, depozitare, tehnologie sau diversificarea produselor.
  • Presiuni indirecte asupra calității: atunci când comercianții nu pot acoperi costurile, există riscul de a reduce calitatea produselor sau de a împinge producătorii să folosească alternative mai ieftine.
  • Ineficiență administrativă: monitorizarea și controlul respectării plafonării presupun costuri și resurse suplimentare, care ar putea fi direcționate în alte zone de interes public.
importuri mancare
Imagine cu caracter ilustrativ. Foto generată cu AI

Posibile soluții de compromis

În locul unei eliminări bruște, specialiștii propun mai multe variante de compromis:

  1. Prelungirea parțială a plafonării — aplicarea doar pentru câteva produse strict necesare, cum ar fi pâinea, laptele și uleiul.
  2. Plafonare flexibilă — un adaos ajustat periodic în funcție de evoluția costurilor de producție și de transport.
  3. Sprijin țintit pentru populație — în loc să plafoneze adaosul pentru toată piața, statul ar putea introduce tichete alimentare sau subvenții pentru categoriile vulnerabile.
  4. Măsuri de control și transparență — întărirea rolului Consiliului Concurenței și al ANAF în supravegherea lanțurilor de aprovizionare, pentru a preveni abuzurile de preț.

Consecințe sociale și politice

Dincolo de argumentele economice, decizia are și o puternică dimensiune politică.

Plafonarea a fost percepută ca o măsură socială, menită să protejeze populația într-o perioadă dificilă.

Eliminarea ei riscă să fie interpretată ca o retragere a sprijinului pentru cetățeni, într-un context în care costurile vieții rămân ridicate.

De asemenea, tensiunile din coaliția de guvernare ar putea escalada. PSD și-a exprimat deja opoziția, solicitând “planuri alternative” și avertizând că guvernul va fi responsabil pentru eventualele efecte negative asupra prețurilor și inflației, scrie Mediafax.

Pentru consumatori, mesajul este amestecat: pe de o parte, li se spune că piața trebuie să funcționeze liber, pe de altă parte, există riscul ca libertatea comercială să se traducă în prețuri mai mari.

Concluzii: între protecția socială și logica economică

Eliminarea plafonării adaosului comercial la alimentele de bază reprezintă o decizie dificilă, aflată la intersecția dintre economie și politică. Pe de o parte, statul nu poate interveni la nesfârșit în mecanismele pieței fără a genera dezechilibre. Pe de altă parte, realitatea socială arată că milioane de români depind de stabilitatea prețurilor pentru a-și asigura traiul zilnic.

Indiferent de decizia finală, aceasta trebuie însoțită de măsuri complementare — fie sociale, fie economice — pentru a atenua impactul asupra populației. În caz contrar, eliminarea plafonării riscă să devină nu doar o problemă economică, ci și o criză socială și politică.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×