O contrareacție la politicile de mediu ale Uniunii Europene ar putea câștiga teren în noul Parlament European, care va fi ales la începutul lunii iunie 2024. Succesul electoral în creștere al partidelor naționaliste și extremiste de pe tot continentul european riscă să submineze, după alegerile din iunie, obiectivele de mediu promovate în prezent de Verzi. Acest lucru va consolida legătura între conservatori și politicienii de extremă-dreapta, care susțin că își fac griji pentru costurile industriale și sociale ale tranziției către o economie curată. Colaborarea aceasta politică ar putea slăbi șansele de aplicare a Green Deal al UE, susține serviciul de prognoze Breakingviews, al agenției de știri Reuters.
Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a lansat o serie de inițiative menite să asigure că blocul celor 27 de națiuni atinge emisii nete de carbon zero până în 2050, prin reducerea sau compensarea semnificativă a tuturor gazelor cu efect de seră. Politicile europene sprijină energia regenerabilă, reducerea deșeurilor, promovează obținerea eficienței energetice în clădiri, publice și private, stimulează agricultura ecologică și promovează mobilitatea curată. Parlamentul European, care coadoptează legile UE împreună cu statele membre ale blocului, a fost în mod tradițional un susținător entuziast al politicilor ecologice.
Cu toate acestea, recentul succes electoral al partidelor de extremă dreapta din Italia, Țările de Jos și din alte părți sugerează că prioritățile se pot schimba. Dacă politicienii ecologiști și socialiști în mod tradițional pro-mediu pierd teren la votul din iunie, focalizarea Parlamentului European asupra mediului s-ar putea estompa.
Deja apar fisuri în actuala politică europeană. În noiembrie, parlamentarii UE au torpilat un proiect de lege pentru a reduce utilizarea pesticidelor în agricultură, un pilon al strategiei ecologice a Comisiei, după ce parlamentarii conservatori și de dreapta par să fi răspuns la lobby-urile din partea industriei agricole. În aceeași zi, camera a diluat legislativ și obiectivele de reducere și reutilizare a ambalajelor pentru a reduce deșeurile.
Sondajele de opinie sugerează că politicienii radicali vor crește ca număr, dar, probabil, vor rămâne o minoritate în Parlamentul European. Grupul Identity and Democracy, care include și partidul lui Marine Le Pen din Franța și Partidul Olandez pentru Libertate condus de Geert Wilders, ar putea să cucerească 12% din locuri, conform calculelor Breakingviews bazate pe sondajele de opinie disponibile pe 4 decembrie 2023. Grupul amintit mai sus este urmat îndeaproape de conservatorii și reformiștii europeni, inclusiv de Frații Italiei ai premierului italian Giorgia Meloni. Dacă mai luăm în calcul și partidul Fidesz al premierului ungar Viktor Orbán, dar și alte partide din același siaj ideologic, rezultă că parlamentarii anti-ecologiști ar putea câștiga, în cel mai bun caz, 190 de locuri sau 26% din total, față de aproximativ 22%, în prezent.
Totuși, îngrijorarea că planul UE pentru o tranziție rapidă către o economie curată ca răspuns la schimbările climatice ar putea lăsa în urmă mulți lucrători cu venituri mici și ar putea impune costuri mari cetățenilor poate rezona cu promisiunile politice anti-Verzi. Partidul Popular European conservator, proiectat a fi cea mai mare forță din Parlamentul UE, este îngrijorat de povara suplimentară pe care noua legislație ecologică o va impune industriilor europene importante în mod tradițional, cum ar fi fabricarea de mașini, energia din combustibili fosili și produsele chimice.
După următoarele alegeri pentru Parlamentul European, politicile ecologice ale continentului ar putea căpăta o nuanță mai clară.
Următoarele alegeri pentru Parlamentul European urmează să aibă loc în perioada 6 – 9 iunie 2024.
Alegătorii din blocul de 27 de națiuni ale Uniunii Europene urmează să aleagă 720 de membri ai Parlamentului UE, față de 705, pentru un mandat de cinci ani.
foto credit iStock/R&A Studio
