Toamna a fost dificilă, dar iarna a fost blândă, condiții care au permis plantelor din culturile de toamnă să recupereze în vegetație și să dea speranțe de mai bine fermierilor. Aceste speranțe au fost devreme înnăbușite de prognoza prețurilor, care numai optimistă nu este. Este adevărat că mâncarea pentru toată lumea nu poate să fie scumpă, dar parcă prea „se scot castanele din foc cu mâna altuia”.

Frigul a revenit, dăunătorii au rămas pe poziții în lanul de rapiță

Speranțele fermierilor au început să fie temperate și de evoluția vremii. Sfârșitul iernii a debutat cu o perioadă ploioasă în care s-au acumulat cantități de apă mult peste normalul perioadei calendaristice. Ploile au continuat și la începutul primăverii iar vremea s-a răcit, ceea ce a redus ritmul de creștere și de dezvoltare al plantelor.

Aceste condiții coroborate au făcut dificile intervențiile în câmp pentru executarea unor lucrări specifice necesare. Și, ca o pasă magică pentru abaterea atenției, răcirea vremii i-a făcut pe mulți fermieri să subestimeze pericolul prezenței dăunătorilor în culturile de rapiță, contând pe faptul că, din cauza vremii reci, aceștia nu sunt foarte activi. N-or fi foarte activi, dar sunt mulți! Iar legea conservării speciei îi face să acționeze! Consecințele deja se simt pentru fermierii care au întârziat aplicarea tratamentului fitosanitar (foto 1): foarte multă pontă depusă de gărgărița tulpinilor (mult mai prezentă până în acest moment) și boboci florali cu pontă depusă de gândacul lucios. În schimb, eforturile financiare făcute de unii dintre fermieri (echiparea tractoarelor cu șenile de cauciuc etc.) au fost răplătite, până în acest moment, starea fitosanitară a culturii de rapiță fiind foarte bună (foto 2). În medalion este o imagine din capcană, iar punctele albe arată gândacul lucios prins în capcană.

Planul de fertilizare trebuie adaptat evoluției vremii

Dar să nu uităm că unul din cei trei factori de producție cantitativi din cultura plantelor este fertilizarea. Numai că și aici regulile jocului au început să se schimbe și vor avea impact negativ tocmai în sensul afectării potențialului de producție pentru cele mai bune lanuri.

În foto 3 este un lan de grâu din ferma Stațiunii Didactice Timișoara, semănat în prima decadă a lunii octombrie (începutul perioadei optime), pe sol de tip cernoziom. La data de 10 martie lanul de grâu, de o densitate excelentă, avea deja simptome ușoare de carență de azot, deși a fost fertilizat. Însă consumul relativ mare al plantelor coroborat cu vremea rece din perioada respectivă a făcut ca plantele să acceseze greu resursa de azot din sol.

Pentru comparație, în foto 4 este un lan de grâu semănat în 28 octombrie, după epoca de semănat (toamna a fost ploioasă), pe un sol aluvionar, în ferma Maxagro din localitatea Gătaia, județul Timiș. Nu trebuie uitat faptul că iarna a fost oarecum blândă, cu perioade relativ lungi în care creșterea și dezvoltarea plantelor a fost posibilă. La data de 17 martie, starea de nutriție a plantelor era excelentă, unul din motive fiind și necesarul ceva mai redus de nutrienți al plantelor, comparativ cu lanul din foto 3.

În câmpurile de experiență proprii – cu fertilizarea grâului, în baza prognozei pentru perioada de iarnă, cu ferestre în care vegetația plantelor este posibilă, pe una din variante am fracționat doza de azot, prima aplicare de 35 kg s.a. azot fiind în 28 decembrie (foto 5). La jumătatea lunii martie, la varianta fertilizată fracționat colorația plantelor era mai intensă iar plantele erau ceva mai bine dezvoltate și mai înfrățite (foto 6) comparativ cu variantele nefertilizate fazial (foto 7 – ferma Alsace Farm, Buziaș – Timiș). Asta poate duce la presupunerea că o doză mică de azot aplicată la începutul iernii poate avea efecte benefice în anumite situații concrete.

Însă întrebarea este cui folosesc tehnologiile (și reglementările) copy-paste? Pentru că fracționarea dozei de azot cu aplicare la începutul iernii poate fi un cost inutil în iernile fără sau cu ferestre scurte de vegetație (ar putea fi și levigat în iernile bogate în precipitații) și poate avea efecte negative pentru lanurile bine dezvoltate la intrarea în iarnă, cu deosebire în iernile blânde. Pentru că, pentru lanurile semănate în epoca optimă și bine dezvoltate la intrarea în iarnă, atât pentru grâu, cât și pentru rapița de toamnă, momentul consacrat în tehnologia agricolă specifică zonei climatice a țării noastre de „fertilizare în mustul zăpezii” corespunde calendaristic cu perioade din luna februarie pentru majoritatea zonelor agricole din țară (cu deosebire pentru zonele agricole cu potențial de producție). Iar fertilizarea cu azot numai după 1 martie, impusă sub sancțiuni, poate însemna și 25-30 martie, dacă survin perioade cu ploi. Iar consecințele pentru nivelul producțiilor de grâu și de rapiță nu sunt deloc greu de apreciat!

Este foarte posibil ca această „strategie” de fertilizare să dea rezultate foarte bune în țările din Europa Occidentală. Nu trebuie uitat însă că parcursul vegetativ în aceste țări este cu totul diferit comparativ cu țara noastră. Tipurile de soluri și caracteristicile acestora (conținut de humus, de materie organică etc.), împreună cu regimul pluviometric predispun la levigarea azotului. Deci anumite restricții pot fi necesare și binevenite. În unele din aceste țări, grâul se recoltează și cu o lună întârziere față de perioada de la noi, frecvent cu o umiditate care cere uscarea acestuia.

Neglijența se măsoară în pierderi de producție

Și ca la noi, suflete darnice ce suntem, mai punem și de la noi atunci când este vorba de a ne face rău singuri. Astfel ajungem a face lucruri de o calitate nepotrivită (foto 8) în condiții în care, cel puțin din ceea ce se vede, acestea ar fi putut fi făcute mult mai bine: solul este de tip cernoziom, resturile vegetale sunt bine acoperite de pământ (deci nu au afectat semnificativ calitatea semănatului). Consecința este aceea că ajungem să plătim „impozite” suplimentare. 

Un alt exemplu în același sens este ilustrat în foto 9, situație în care un lan de grâu uniform și bine dezvoltat a fost „impozitat” de excesul de apă din sol, fără băltiri de suprafață. Asta în condițiile în care parcela este mărginită de un canal, ceea ce face posibil eliminarea excesului de apă printr-o simplă lucrare de drenaj și, desigur, de curățare a canalelor.

Noi vă dorim un an agricol rodnic și spornic!

Text și foto: 

Octavian şi Mirela GULER

Foto 1 – Lan de rapiță fără insecticid aplicat 

Foto 2 – Lan de rapiță cu insecticid aplicat

Foto 3 – Lan de grâu cu simptome ușoare de carență de azot

Foto 4 – Lan de grâu în stare foarte bună de vegetație

Foto 5 – Fertilizare fazială cu azot 

Foto 6 – Răspunsul la fertilizarea fazială 

Foto 7 – Nefertilizat fazial cu azot

Foto 8 – Lan de grâu cu calitate deficitară a tehnologiei 

Foto 9 – Lan de grâu supus excesului de apă din sol

Articol publicat in revista Ferma nr.7(168) 15 – 30 aprilie 2016