
Un subiect care apare recurent în interviurile cu fermierii este legat de directivele și legislația europeană, relevă studiul realizat de Fundația Civitas și Centrul Român pentru Politici Europene.
Conform raportului de cercetare ”Problematica sistemului de consultanță agricolă din România – perspectiva fermierilor și a altor actori relevanți”, mulți fermieri nu sunt pregătiți să îndeplinească noile norme europene iar trecerea la noi proceduri va avea un impact negativ asupra muncii lor pentru că sunt nepregătiți.
Nevoia de consultanță în acest domeniu este foarte mare iar fermierii nu înțeleg încă această nevoie pentru că nu sunt informați despre viitoarele schimbări.
NEVOIA DE CONSULTANȚĂ
Iată ce a răspuns unul dintre fermierii intervievați, în același timp și reprezentant al unei asociații pentru agricultură bio: „Green Deal (Pactul Verde, n.a.) spune că minim 25% din agricultură trebuie să fie ecologică. Cum să le explic eu asta fermierilor că trebuie să-și treacă măcar 10% din suprafață în ecologic? Oamenii trebuie să fie informați de aceste ținte”.
Un alt fermier a recunoscut că ”este nevoie de consultanță. Agricultura este un domeniu extrem de dinamic în privința tehnologiei și legislației. Și devine un domeniu foarte <cool> pentru tineri”.
Aproape trei sferturi dintre cei care au nevoie de consultanță agricolă au spus că au nevoie de consiliere punctuală pe o problemă dată. Doar puțin mai mult de un sfert spun că ar avea nevoie de instruiri de scurtă durată (30%) sau de cele de lungă durată (26%).
Unul dintre fermieri este conștient că ”tehnologiile viitoare vor impune instruiri/cursuri de perfecționare continuă, acreditate cu punctaj (credite). Fără aceste credite nu vom putea performa”.
PRINCIPALELE SURSE PENTRU CONSULTANȚĂ
Mai mult de jumătate (59%) dintre cei care au apelat la servicii de consultanță au primit informații și expertiză de la firmele de consultanță și 36% de la direcțiile agricole județene.
Aproape jumătate dintre ei au declarat că și-au luat informațiile de pe internet și din mass-media iar primăriile și apropiații sunt menționați în egală măsură. Foarte puțini (7%) spun că au folosit serviciile universităților sau ale institutelor de cercetare și doar 3% ale liceelor agricole.
De cele mai multe ori, consultanța a fost oferită față în față – 88% din cazuri, dar două treimi au primit informații și prin telefon. Foarte puțini au preferat să primească serviciul prin e-mail sau altă formă online.
Cei mai mulți dintre cei care au obținut consultanță au fost mulțumiți și foarte mulțumiți de informațiile primite – 95% dintre respondenți spun acest lucru.
Firmele de consultanță sunt accesate de fermieri mai ales pentru scriere de proiecte pe fonduri europene.

INFORMAȚII PREA GENERALE!
Mulți dintre fermierii intervievați și prezenți în sesiunile de focus-grup au spus că cele mai mari probleme legate de consultanță sunt, pe de o parte, lipsa expertizei firmelor de consultanță de pe piață iar pe de altă parte, lipsa de încredere în ele.
O parte din fermierii care au accesat servicii de consultanță au spus că au fost purtați pe drumuri de la un birou la altul sau li se dădea în fiecare zi alte informații și asta a fost pierdere de timp pentru ei.
De asemenea, mulți fermieri spun că lipsește consultanța de specialitate în domeniul agricol, ei primind de multe ori informații prea generale, nespecializate, de la consultanții de pe piață. În afară de consultanță în accesarea fondurilor europene, piața este foarte fragmentată și nu este monitorizată în ceea ce privește calitatea serviciilor prestate.
Un fermier a spus: „Nu mi-a plăcut că nu sunt proceduri standardizate și nu e o situație ideală în care să ai acces la toată cantitatea de informație de care ai nevoie. Mi-a plăcut că de multe ori ne ajutăm noi, fermierii, între noi și că de multe ori și la nivelul instituțiilor de specialitate găsești oameni dispuși să te ajute”.
DIRECȚIILE AGRICOLE SE BUCURĂ DE ÎNCREDERE
Doar mai puțin de jumătate spun că au plătit pentru serviciile de consultanță. Respondenții care nu au personalitate juridică spun în mai mare măsură că nu au plătit pentru serviciile de consultanță pe care le-au primit. Au existat cazuri în care fermierii au avut nevoie de consultanță și au apelat la servicii de consultanță, dar aceasta nu a fost oferită. Aceștia spun că au primit informații eronate sau nu au primit suficiente informații astfel încât să îi ajute în activitatea lor.
Cei mai mulți spun că nu au reușit să rezolve această situație și pur si simplu au renunțat. Unii dintre ei s-au documentat singuri.
Direcțiile agricole județene se bucură de 68% încredere, iar furnizorii de inputuri au același nivel de încredere cu direcțiile agricole județene. Primăriile se bucură de aproximativ 65% încredere.
Activitatea institutelor de cercetare, universităților și liceelor agricole este puțin cunoscută de către fermieri, aceștia neputând evalua nivelul de încredere – 70% dintre respondenți spun că nu pot răspunde dacă au sau nu încredere în institutele de cercetare, 43% în licee agricole și 41% în universități de profil.
Jumătate dintre respondenți au încredere mare și foarte mare în internet și mass-media atunci când vine vorba de informare în domeniul agricol.
DOMENIILE CARE NECESITĂ CONSULTANȚĂ AGRICOLĂ
Domeniile în care fermierii au nevoie cel mai mult de consultanță sunt:
1. atragerea de finanțări/fonduri europene
2. vânzări și relația cu clienții
3. consultanța tehnică/tehnologică pe teme de agronomie, zootehnie
4. implementarea de inovații
un articol de
STELIAN RĂDESCU