Agricultorii îşi stabilesc planul de lucrări pentru întreţinere a culturilor de toamnă, la intrarea în vegetaţie. Prima provocare de sezon căreia fermierii trebuie să-i facă faţă este seceta excesivă de primăvară.

Secetă de primăvară fără precedent

Agricultorii îşi stabilesc planul de lucrări pentru întreţinere a culturilor de toamnă, la intrarea în vegetaţie. Prima provocare de sezon căreia fermierii trebuie să-i facă faţă este seceta excesivă de primăvară.

„Eu unul nu-mi aduc aminte de vreo primăvară fără măcar o singură baltă pe câmp
Mihai Bogdan Stancu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli, Dolj

Mihai Bogdan Stancu, vicepreşedinte al Asociaţiei Producătorilor Agricoli din judeţul Dolj, spune că, în timp ce starea de vegetaţie a grâului este acceptabilă, rapiţa va fi întoarsă pe cea mai mare parte din suprafaţă.

„Pot afirma că grâul, cel puţin o parte din acesta, şi-a mai revenit iar dacă vor fi condiţii prielnice în continuare, se va dezvolta corespunzător. Dar cu condiţia să plouă. Acum, după aprecierea mea, este un deficit de apă în sol de circa 70 de litri de apă pe metru pătrat”, ne-a declarat Mihai Bogdan Stancu.

Reprezentantul producătorilor agricoli din Dolj susţine că, în ultimii zece ani, n-a mai întâlnit o primăvară atât de secetoasă. „De când fac eu agricultură, de peste 10 ani, n-am mai văzut aşa o secetă în primăvară.

Eu unul nu-mi mai aduc aminte de vreo primăvară fără măcar o singură baltă pe câmp. Acest lucru o să se reflecte, vă spun asta încă de pe acum, în viitoarele recolte de grâu, care vor fi mai mici cu 50 la sută faţă de un an normal”, declară Mihai Bogdan Stancu.

Vicepreşedintele Asociaţiei Producătorilor Agricoli din Dolj apreciază că fermierii au nevoie urgentă de o lege a comasării terenurilor, dar şi de reglementări care să-i protejeze împotriva furturilor de pe câmp şi a distrugerii culturilor de către ciobani. „Pentru a investi în sisteme de irigaţii, ne trebuie prima dată o lege a comasării terenurilor.

De asemenea, avem nevoie de o lege care să ne apere de furturi şi de ciobanii care intră cu oile şi ne distrug culturile. Ulterior, aceiaşi ciobani îşi angajează avocaţi buni şi câştigă eventualele procese prin care noi credem că ni se poate face dreptate”, explică Mihai Bogdan Stancu.

Rapiţa – cultură experiment şi atât

„Grâul semănat pe terenul discuit arată mult mai bine decât cel însămânţat în terenul arat
Gheorghe Ibănescu, fermier din localitatea Ciurea, judeţul Iaşi

Fermierul doljean a cultivat 750 hectare cu grâu, respectiv 650 de hectare cu rapiţă. „Cu toate că rapiţa arată foarte rău şi nu cred că va mai putea fi ceva de ea. Am decis să păstrez 100 hectare cu titlu de experiment. Vreau să văd cum va evolua în continuare şi ce se alege efectiv de această cultură. Pe celelalte 550 de hectare cu rapiţă o să pun porumb şi floarea soarelui”, spune Mihai Bogdan Stancu.

Gheorghe Ibănescu, fermier din localitatea Ciurea, judeţul Iaşi, spune şi el, din capul locului, că în acest an agricol rapiţa a fost compromisă în totalitate. „Rapiţa va trebui s-o întorc integral, de pe cele 300 de hectare, deoarece nu se poate face nimic cu ea. Pe suprafaţa aceasta o să semănăm porumb şi floarea-soarelui”, susţine Gheorghe Ibănescu.

Fertilizare fără rezultate, din cauza secetei

Cum se prezintă cultura de grâu? „Grâul este în diferite stadii de evoluţie în funcţie de data însămânţării şi de terenul pe care a fost semănat. Avem grâu înfrăţit, grâu mai mare şi mai mic”, afirmă Gheorghe Ibănescu.

În privinţa lucrărilor agricole, Gheorghe Ibănescu spune că, în perioada imediat următoare, n-o să mai întreprindă nimic până nu va vedea cum evoluează vremea. „La grâu, am aplicat azotat de amoniu, dar constat că rezultatul este zero. Nu a ajutat deloc din cauza lipsei umidităţii”, explică Gheorghe Ibănescu, care deţine 493 hectare cultivate cu grâu.

Priorităţi în cultura mare

Ion Voinea, Product Manager, KWS Seminţe, apreciază că toamna foarte secetoasă şi iarna cu temperaturi foarte scăzute au făcut ca o mare parte din suprafeţele fermelor să rămână necultivate şi sunt semănate în primăvara aceasta. Ceea ce înseamnă că acum fermierii sunt mult mai aglomeraţi cu pregătirea pentru semănat a culturilor de porumb şi de floarea soarelui.

Însă acest fapt nu trebuie să îi facă pe agricultori să-şi neglijeze culturile de toamnă rămase pe câmp. „După inventarierea şi evaluarea stării culturilor semănate în toamnă, în fiecare solă în parte, după fertilizarea diferenţiată în funcţie de starea de vegetaţie şi de istoricul fiecărei sole, în această perioadă, fermierii care deţin culturi de cereale sau/şi de rapiţă de toamnă trebuie să se gândească la măsuri care să compenseze într-o cât mai mare măsură efectele nefavorabile ale iernii”, explică Ion Voinea.

KWS
RECOMANDĂRI

Cum erbicidăm?

Fertilizarea fazială din prima parte a lunii martie trebuie urmată de tratarea culturii de rapiţă de toamnă cu fungicide care să protejeze cultura deja debilizată de instalarea patogenilor. În această primavară, la reluarea vegetaţiei, din cauza alternanţei temperaturilor relativ ridicate (în jurul a 8-10 grade Celsius) din timpul zilei cu temperaturile foarte scăzute din timpul nopţii (-8…-10 grade Celsius), pe rădăcinile plantelor de rapiţă au apărut fisuri longitudinale, unde patogenii pot găsi condiţii bune de dezvoltare.

Se impune aplicarea preventivă a unui tratament fungic în culturi, iar acolo unde acest tratament nu s-a facut odată cu cel împotriva Gărgăriţei pătate (Ceutorhynchus quadridens), trebuie aplicat cu mare urgenţă.

La cerealele de toamnă se monitorizează faza de vegetaţie şi răsărirea buruienilor pentru a alege erbicidul potrivit. Chiar şi acolo unde fermierii aveau o strategie de erbicidare ceva mai târzie, cu posibilitatea de aplicare relativ târzie (după apariţia celui de al doilea internod), din cauza densităţii reduse a culturilor, dar şi a temperaturilor foarte ridicate din această perioadă, este posibil să fie nevoie de o erbicidare mai devreme.

Erbicidul trebuie ales în funcţie de spectrul de combatere, de fazele de vegetaţie ale culturii şi ale buruienilor, de experienţa şi de interesul fermierului.
Odată cu erbicidarea, trebuie aplicate şi fungicidele care să protejeze aparatul foliar şi, în funcţie de situaţia concretă din fiecare solă, se aplică fertilizanţii foliari.