Pentru Răzvan Marin, sezonul agricol 2024-2025 a fost unul de referinţă. Tânărul fermier din judeţul Buzău a demonstrat că investiţia în irigaţii este cea mai sigură formă de protecţie împotriva secetei.
După ce a investit 100.000 de euro într-un sistem de irigaţii performant, instalat pe o suprafaţă de 35 hectare cultivate cu porumb, acesta a avut parte de un sezon agricol care i-a confirmat pe deplin alegerea. „A fost primul an în care am irigat şi pot spune că rezultatele au fost peste orice aşteptare. Diferenţa dintre terenurile irigate şi cele neirigate a fost uriaşă”, mărturiseşte fermierul buzoian.
Producţii record la porumbul irigat
Răzvan Marin a semănat în primăvară 50 de hectare cu porumb, din care 35 au fost cultivate în sistem irigat. Seceta şi arşiţa de peste vară au afectat în mod considerabil parcelele cu porumb neirigat, unde producţia medie la hectar abia a atins 3,1 tone. În schimb, pe suprafeţele irigate a înregistrat producţii record!
„La hibridul P0710 am obţinut 15,5 tone la hectar media, iar la P0900, un hibrid tardiv, tot de la Corteva, am recoltat aproape 19 tone la hectar. Nu credeam că pot scoate asemenea producţii în zona noastră, mai ales în condiţiile climatice actuale”, spune Răzvan Marin. Diferenţa de randament a fost atât de mare încât 90% din investiţia în sistemul de irigaţii a fost recuperată încă din prima recoltă, recunoaşte acesta.
Ţinta: 130 de hectare irigate!
„Instalaţia de picurare, cu filtre şi furtune cu tot, m-a costat în jur de 20.000 de euro pentru toată suprafaţa celor 35 de hectare. Dacă adăugăm forajul, reţeaua electrică, ţevile îngropate şi hidranţii, am ajuns undeva la 100.000 de euro. Toată investiţia în sistemul de irigaţii”, a ţinut să precizeze tânărul de 38 de ani.
Rezultatele înregistrate anul acesta l-au motivat să continue investiţiile în infrastructura de irigaţii. Calculele sale arată că, în următoarea etapă, ar putea adăuga încă 45 de hectare irigate, peste cele 35 existente, urmând ca în final să ajungă la aproximativ 130 de hectare irigate din totalul cel 360 de hectare pe care le administrează în prezent. „Nu pot iriga întreaga suprafaţă, pentru că unele sole sunt departe de sursele de apă, dar vreau să mă extind cât mai mult”, admite Răzvan Marin, economist de profesie, dar fermier pasionat prin vocaţie.
Citeşte şi:
Răzvan Marin a dat „all-in” pe combina care i-a salvat ferma
O lecţie despre agricultura viitorului
Experienţa acestuia arată că irigaţiile nu mai sunt un moft, ci o condiţie esenţială pentru stabilitatea economică a fermelor. Într-un context agricol dominat de secetă şi incertitudine, fermierii care aleg să investească în apă, tehnologie şi management performant au cele mai mari şanse să rămână competitivi.
