Temperaturile excesiv de scăzute înregistrate în luna februarie (≥-23 °C) au fost sub limita biologică de rezistenţă a viţei de vie. Evoluţia acestor temperaturi minime în aer şi la sol au afectat însuşirile fiziologice ale plantei, cu repercusiuni negative asupra producţiei de struguri. Cel mai mare impact l-a avut gerul năprasnic de la începutul lunii februarie, instalat înainte ca plantaţiile să fie protejate de zăpadă.

Temperaturile extreme au afectat, în mod iremediabil, soiurile de masă, la care mugurii îngheaţă la temperaturi cuprinse între -16 şi -18 °C. De asemenea, pagubele provocate de ger ating valori de calamitate în plantaţiile viticole nelucrate şi în viile amplasate la baza pantei şi la şes.

De reţinut! Se impune ca pe lângă determinarea gradului de afectare a ochilor, să se examineze şi starea de viabilitate a lemnului, prin decojirea şi secţionarea din loc în loc de-a lungul coardelor anuale şi lemnului multianual. Ţesuturile afectate de îngheţ se colorează în cafeniu, spre deosebire de culoarea alb-cenuşie specifică ţesuturilor vii.

Pierderile se vor vedea la toamnă

Pagubele sunt însemnate în toate zonele viticole. Specialiştii din cadrul staţiunilor de cercetare din principalele podgorii viticole estimează pierderi între 50 şi 80%, în ceea ce priveşte viabilitatea mugurilor de iarnă. Cei mai afectaţi sunt mugurii principali ai ochilor de iarnă, aceştia fiind şi cei mai sensibili la temperaturile scăzute şi primii care îşi pierd viabilitatea.

În podgoria Dealu Bujorului, pierderile se estimează între 30 şi 70% pe lungimea coardei de zece ochi. Atenţie! Este foarte important să apreciem viabilitatea diferenţiat pe lungimea coardei, respectiv 1-4 ochi, 5-7 ochi, 8-10 ochi, pentru a putea stabili lungimea coardelor de compensare. Pierderile primilor patru ochi se estimează între 60 şi 90%, ochii 5-7 au un procent de muguri principali pierduţi de 40-70% iar ochii 8-10, între 24 şi 70%.

În podgoria Iaşi, pagubele se estimează între 39 şi 86% pe lungimea coardei de 12 muguri. Cei mai afectaţi sunt mugurii principali unde viabilitatea este cuprinsă între 1 şi 58%. Viabilitatea, pe soiuri, se prezintă astfel: Aligote – 57%, Chardonnay – 33%, Fetească regală – 28-78%, Fetească albă – 17-25%, Muscat Ottonel – 23-49% şi Sauvignon – 25-65%.

Specialiştii din centrul viticol Murfatlar (SCDVV Murfatlar) estimează pierderi cuprinse între 40 şi 75% la plantaţiile amplasate pe şes şi între 10 şi 50% în viile amplasate în pantă. Viabilitatea mugurilor de iarnă se prezintă astfel: Riesling italian – 56-89%, Muscat Ottonel – 58-92%, Pinot gris – 47-83%, Fetească regală – 89-95%, Tămâioasă românească – 47-53%, Afuz Ali 93Mf – 47-56%.

În zona viticolă Prahova (Valea Călugărească) pierderile evaluate se încadrează între 20 şi 70%. Viabilitatea mugurilor se situează între 30 şi 40% la soiurile Chardonay şi Riesling italian; Fetească regală – 80%; Cabernet Sauvignon – între 15 şi 55% şi Merlot – 55%.

Cea mai afectată zonă este podgoria Dealu Mare (Pietroasele – Buzău), unde pierderile sunt estimate între 72 şi 100%. Viabilitatea, determinată de specialiştii din cadrul SCDVV Pietroasele, întăreşte acest dezastru: Tămâioasă românească – 0-8%; Fetească regală – 15-30%; Fetească albă – 19-20%; Busuioacă de Bohotin – 8%; Grasă de Cotnari – 19%; Burgund – 28%. În afară de temperaturile scăzute din cursul lunii februarie, (minima absolută a aerului -23oC), pierderile de ochi au fost accentuate şi de grindina căzută în data de 24 august, ce a afectat coardele în proporţie de 70%.

În podgoria Târnavelor, pierderile evaluate de specialişti (SCDVV Blaj) se încadrează între 8% şi 95% la plantaţiile viticole care nu au fost protejate. Pierderile estimate sunt diferenţiate pe soiuri şi în funcţie de amplasamentul plantaţiilor.

În zona viticolă Câmpul Libertăţii cele mai mari pierderi de muguri principali se înregistrează la soiurile Selena – 95% şi Neuburger 10 Bl – 88%. În zona viticolă Crăciunelul de Jos, cele mai afectate sunt soiurile Pinot gri 34 Bl – 92,6 % şi la Sauvignon blanc 9 Bl – 92,6%.
Viabilitatea mugurilor principali evidenţiate la câteva soiuri se prezintă astfel: Muscat Ottonel 12 Bl – 33,5%-78,3%; Traminer roz 60 Bl – 71,7%-77,6% ; Fetească regală 21 Bl – 40,9%-70,0%, Riesling italian 3 Bl – 12,9%-85,9%.

Variaţia valorilor evaluate diferă de la soi la soi şi de la podgorie la podgorie, fiind influenţată nu numai de condiţiile climatice, ci şi de factorii agrotehnici. Viabilitatea şi fertilitatea mugurilor de iarnă în perioada de repaus vegetativ depinde de un complex de factori (soi, agrotehnică aplicată, portaltoi, rezerva de boli şi dăunători), dintre care condiţiile de mediu exercită influenţa cea mai mare.

Lucrări de primăvară întârziate

Pe lângă pierderile provocate de ger trebuie să avem în vedere şi faptul că întârzierea efectuării lucrărilor de tăiat până la sfârşitul primăverii, prin menţinerea zăpezii cu grosimea de peste 80 cm, poate conduce la debilitarea butucilor, fenomen ce poate avea repercusiuni asupra stării de vegetaţie a viţei de vie.

Alina DONICI
SCDVV BUJORU

Refacerea potenţialului de producţie

În urma evaluării pagubelor provocate de ger se impun o serie de măsuri privind refacerea potenţialului de producţie al soiurilor.

În cazul în care plantaţiile viticole sunt încă netăiate, la care viabilitatea este cuprinsă între 50% şi 80%, se vor executa tăieri de compensare totală a ochilor morţi. Se va urmări, de asemenea, înlocuirea cordoanelor sau a braţelor cu 1-2 coarde care să completeze parţial sau total cordoanele degarnisite.

Se vor păstra toate elementele de rod posibile de pe cordoane sau braţe. Compensarea ochilor se va face prin suplimentarea cu 1-2 coarde de rod pornite de la baza butucilor (Foto 1), care se vor cercui de tutore sau de sârma portantă, şi/sau cu 1-2 coarde din zona de curbură a cordonului (Foto 2).

Pentru plantaţiile care au o viabilitate cuprinsă între 20% şi 50%, se vor aplica tăieri de compensare parţială a încărcăturii de rod în raport cu forma de conducere, însă fără a depăşi:

– 50 de ochi pe butuc la soiurile cu vigoare redusă (Perla de Csaba etc.);
– 60 de ochi pe butuc la soiurile cu vigoare mijlocie (Chasselas dore, Muscat de Hamburg etc.);
– 88 de ochi pe butuc la soiurile cu vigoare mare (Coarna neagră etc.).
În cazul plantaţiilor viticole tăiate până la venirea gerului, se va interveni prin stimularea emiterii de copili, efectuând ciupirea lăstarilor sterili din ochii neafectaţi de îngheţ.

INFO PNVV

PIAŢA VINULUI
Vânzările de vin de calitate au crescut

„După doi ani în care piaţa de vin a regresat, ajungând, conform estimărilor noastre, la 350 mil. euro, anul 2011 a adus o creştere semnificativă a segmentului vinului de calitate”, se arată într-un comunicat al Patronatului Naţional al Viei şi Vinului.
Producătorii de vin au anunţat creşteri între 9 şi 20%.

Conform datelor Oficiului Naţional al Viei şi Produselor Vitivinicole, numărul însemnelor de certificare pentru vinul DOC comercializate de ONVPV producătorilor de vin de calitate a crescut, anul trecut, cu 15%, comparativ cu anul 2010, ca volum fiind foarte apropiat de anul 2009 (32.765.000 însemne DOC în 2011 faţă de 34.175.000 însemne DOC în 2009).

Vin de masă „produs în UE”

La vinul de masă, după recolta extrem de redusă din anul 2010 (cca. 5 mil. hl de vin, comparativ cu producţia 2011 estimată la 6,5 mil. hl), s-au importat cantităţi record de vin vrac din ţări precum Spania şi Italia. Acest vin, cupajat sau nu cu vin autohton, şi îmbuteliat este vândut ca vin de masă „produs în UE”. De anul trecut, importurile de vin vrac sunt în scădere în ultimele luni, vinul de masă produs fiind într-o pondere mai mare din struguri autohtoni.