Ce a obţinut România?
În 24-25 iunie 2013, la Luxemburg, ministrul Agriculturii, Daniel Constantin, şi secretarul de stat Achim Irimescu au participat la reuniunea Consiliului UE AGRIFISH pentru renegocierea mandatului acordat Preşedinţiei în vederea trialogului final cu Parlamentul European şi cu Comisia Europeană din 26 iunie a.c.
România a reuşit să obţină o definiţie a fermierului activ mai puţin restrictivă, care, deşi exclude beneficiarii care nu practică preponderent activităţi agricole, lasă statelor membre posibilitatea adaptării la specificul naţional, informează Ministerul Agriculturii.
Plafonarea plăţilor directe va fi aplicată voluntar, cu obligativitatea aplicării unor reduceri pentru sumele de peste 300.000 euro. La plăţile naţionale tranzitorii s-a obţinut o creştere de 39%, prin aplicarea noilor procente: 75% în 2015, la 50% în 2020. Procentul pentru sprijinul cuplat a crescut de la 10% la 13%, la care se pot adăuga încă 2% pentru culturile proteice. Un rezultat considerabil este şi posibilitatea aplicării plăţii redistributive pentru primele hectare şi de către SM SAPS, ceea ce presupune că se va putea acorda o plată suplimentară pentru primele 30 ha.
Sprijinul pentru tinerii fermieri va fi obligatoriu în cadrul pilonului I (plăţi directe) şi va fi aplicat între 25 şi 90 ha. Pentru componente de înverzire, România a obţinut aplicarea a două praguri pentru diversificarea culturilor, în funcţie de mărimea fermei: între 10-30 ha – diversificarea a doar două culturi şi peste 30 ha – trei culturi. Păşunile permanente vor fi raportate în continuare la nivel naţional, iar zonele de interes ecologic vor trebui observate doar la fermele de peste 15 ha.
Cel mai important obiectiv pentru România a fost obţinerea a 238,5 mil. euro pentru Programul viticol 2014-2018, respectiv 47,7 mil. euro/an, mai precizează Mnisterul Agriculturii.
„Referinţele istorice” vor fi eliminate
Plăţile directe vor fi distribuite în mod mai echitabil atât între statele membre, cât şi între regiuni şi între agricultori, iar „referinţele istorice” iau sfârşit. Repartizarea bugetului PAC va garanta că nici un stat membru nu primeşte mai puţin de 75% din media UE, până în 2019, punct ce trebuie aprobat în cadrul negocierilor privind bugetul multianul al UE.
La nivelul statelor membre sau al regiunilor, se vor reduce decalajele dintre valorile sprijinului acordat exploataţiilor: sprijinul pe hectar nu va putea coborî sub 60% din media ajutoarelor plătite până în 2019 într-o anumită zonă administrativă sau agronomică, se arată într-o informare a Comisiei Europene.
Tinerii fermieri vor primi sprijin suplimentar de 25% în primii 5 ani, în toate statele membre, pe lângă măsurile de investiţii în favoarea tinerilor.
Statele membre vor putea acorda şi un sprijin mai consistent zonelor defavorizate şi plăţi cuplate pentru un număr limitat de culturi.
Cel puţin 30% din bugetul programelor de dezvoltare rurală vor trebui alocate măsurilor de agromediu, agriculturii ecologice sau unor proiecte de investiţii/măsuri de inovare în favoarea mediului.
Măsuri de piaţă
Ca măsuri de piaţă, pentru anumite sectoare (lapte, carne de vită şi mânzat, ulei de măsline, cereale) se vor institui norme specifice în materie de dreptul concurenţei, iar organizaţiile vor putea negocia contracte de vânzare în numele propriilor membri.
Cotele de zahăr vor fi eliminate în 2017, iar sistemul drepturilor de plantare din sectorul vitivinicol va fi înlocuit, din 2016, de un mecanism dinamic de gestionare a autorizaţiilor de plantare implicând mai mult organizaţiile profesionale, cu o limită de plantare de 1% din vie pe an, aplicabil până în 2030.
Toate ajutoarele din cadrul PAC vor fi publice, cu excepţia sumelor foarte mici, alocate micilor agricultori.
Noul model de plăţi directe, din 2015
Toate elementele noii PAC vor fi aplicate de la 1 ianuarie 2014, cu excepţia noii structuri a plăţilor directe (plăţi „verzi”, sprijin suplimentar pentru tineri etc.), care va intra în vigoare din 2015, mai precizează Comisia.
România este prima ţară în care comisarul european pentru Agricultură Dacian Cioloş a prezentat, în 28 iunie a.c., rezultatele negocierilor privind reforma PAC. Prezent la Bucureşti, Cioloş a prezentat noutăţile PAC 2014-2020 şi senatorilor şi deputaţilor din Comisiile de Agricultură din Parlamentul României.
PRO AGRO, în COPA-COGECA
În 27 iunie 2013, PRO AGRO a fost primită oficial, cu statut de membru deplin, în COGECA (Comitetul General al Cooperativelor Agricole din UE), iar în 28 iunie 2013, în cadrul şedinţei Prezidiului COPA (Comitetul Organizaţiilor Profesionale Agricole), a avut loc ceremonia intrării oficiale a PRO AGRO în organizaţia fermierilor europeni, anunţă Federaţia.
Candidatura PRO AGRO a fost prezentată de secretarul general al COPA-COGECA, Pekka Pesonen. Delegaţia PRO AGRO prezentă la Bruxelles a fost condusă de preşedintele Federaţiei, Alexandru Jurconi. Din delegaţie au mai făcut parte Gheorghe Nedelcu, vicepreşedintele Asociaţiei Fermierilor din România (AFR), Florin Tiutiu, preşedintele Olt a AFR, Gheorghe Stoian, preşedintele filialei Ialomiţa a BIO România şi Florentin Bercu, director executiv PRO AGRO.
Cotizaţia României, calculată în funcţie de suprafaţa şi potenţialul agricol şi populaţia ocupată în agricultură, este de cca. 500.000 euro anual, afirmă PRO AGRO, fără a preciza din ce fonduri va fi plătită.
