Lucrările executate în plantaţiile pomicole diferă în funcţie de speciile plantate, de tipul de sol, dar şi de vârsta livezii.
Udări, tăieri, fertilizări şi tratamente
Gheorghe Benea, Agroindustriala Pomitim SA Periam, jud. Timiş, deţine o exploataţie pomicolă de 106 ha. Principalele specii sunt prun – 20 ha (între 5 şi 7 ani), cireş – 12 ha, piersic – 10 ha, cais – 14 ha, măr – 22 ha şi păr – 16 ha.
„La prun, în luna octombrie mai facem o udare prin picurare, după care eliminăm drajonii care au pornit. Apoi, dacă frunzele încep să cadă până la sfârşitul lunii, în ultima parte a lunii octombrie facem un tratament cu cupru şi fertilizarea de bază cu fosfor şi potasiu. Lucrările se realizează doar mecanizat. La cireş facem aceleaşi lucrări, mai puţin drajonare.
La piersic şi la cais facem tot cam aceleaşi lucrări, cu specificarea că la cais am început deja şi tăierile de rodire. La măr, recoltăm şi udăm în continuare. Părul încă nu este pe rod, dar udăm şi dacă sunt căderi de peste 50 la sută din frunză, facem şi la păr tratamentul cu cupru, cu Kocide 2000 de la DuPont”.
„În luna octombrie, doar recoltăm”
Dragostina Brăilescu – Pepiniera Lieşti, jud. Galaţi – conduce propria pepinieră pomicolă, dar şi o livadă de 8 ha cu măr din soiurile Idared (70%), Jonathan, Gold Spur, Florina şi Starkrimson, în vârstă de şapte ani.
„În luna octombrie, doar recoltăm. Producţia este foarte bună, am avut 40 de tone la hectar. După recoltat, aşteptăm să cadă frunza ca să stropim cu cuprice, cu sulfat de cupru sau zeamă bordeleză cu concentraţie 1%. După aceea discuim, pentru că avem un pic de iarbă, deoarece la noi pământul este cam argilos şi am lăsat iarba să crească astfel încât să putem să îl îmbunătăţim, să refacem structura solului, şi apoi arăm.
Pentru că pământul ăsta este cam împiertrit, din cauză că este argilos, o să dăm şi cu un subsoler. De fertilizat, noi toamna fertilizăm doar cu gunoi de grajd. Alte lucrări nu facem. O să începem tăierile după luna ianuarie”, ne-a declarat Dragostina Brăilescu.
De la finalul lunii octombrie, după căderea frunzelor şi ieşirea din vegetaţie a materialului săditor, începe şi perioada optimă de plantare în exploataţiile pomicole.
Atenţie la rozătoare!
Ion Oprea, preşedintele Asociaţiei Pomicultorilor din Dâmboviţa, deţine o plantaţie de măr de peste 4 ha în zona Voineşti-Cândeşti. 80% din livadă este plantată cu soiul Jonathan, iar restul cu soiuri mai rezistente: Starkrimson, Golden, Generos, Rebra.
„În luna octombrie se continuă recoltatul început în partea a doua a lunii septembrie şi, în funcţie de timp, se pot face şi lucrările solului sub proiecţia coroanei, astfel încât să distrugem cuiburile de rozătoare şi să nu avem probleme peste iarnă. Acest lucru se poate face prin două metode: prin săpări sub proiecţia coroanei sau prin aplicarea de momeli toxice la tulpină, mai ales la merii tineri, pentru că acolo este necazul, rozătoarele rod pomul de jur-împrejur, iar pomul uscat nu va mai porni în vegetaţie.
De asemenea, dacă timpul permite, se poate încorpora în solul de sub proiecţia coroanei şi bălegarul de grajd sau poate fi măcar cărat şi făcut platforme la capătul tarlalei. Până la primăvară nu se mai fac alte lucrări. În prima perioadă a primăverii, vom mai aplica şi îngrăşăminte complexe NPK 15.15.15, cam 300 de kilograme substanţă activă la hectar. Noi, în funcţie de buget, fertilizăm cam o treime din plantaţie cu îngrăşăminte chimice în fiecare an”, ne-a declarat Ion Oprea.
„Recolta de mere pe care eu am obţinut-o în acest an este de calitate, dar sunt zone, chiar în Voineşti şi în zonele limitrofe, unde au fost căderi de grindină care au afectat destul de mult calitatea fructelor. Cantitativ, însă, pot spune că eu personal am realizat doar în jur de 60 la sută dintr-o producţie normală.
Singura cauză ar fi căldura excesivă de la începutul lunii mai, când pomii erau înfloriţi şi fenofazele s-au succedat foarte repede, de la o zi la alta, astfel încât, deşi au fost foarte multe flori, pomii n-au ajuns să mai polenizeze. În aceste condiţii, producţia ajunge undeva spre 15-18 tone la hectar”, ne-a mai spus Oprea.
Valorificarea recoltei de mere
„Depozitarea merelor eu o fac în două beciuri, care pot depozita, împreună, 80 de tone. Restul producţiei, pe care o vindem în această perioadă, este depozitată sub diverse magazii, şoproane. Depozitarea fructelor o fac sub trei forme: fie vrac, pe paturi de scândură, fie în containere sau în lăzi de lemn. Am peste o mie de lăzi care rămân pline la sfârşitul recoltatului. Merele de categoria a doua le procesez în suc natural. Eu am un avantaj: şi merele şi sucul procesat, după ce termin recoltatul, merg şi le vând personal în Bucureşti, iar preţul este mai mare decât preţul en-gross”, ne-a spus Ion Oprea.
