După căderea frunzelor și în timpul repausului biologic, până la pornirea în vegetație, în livezi se fac câteva lucrări obligatorii: pomii se curăță de ramurile atacate de rapăn (Venturia) și de cele care prezintă cancere deschise cu gome ori care sunt atacate de anumite bacterii (Pseudomonas).
Se elimină și ramurile atacate de unele ciuperci care produc arsuri și debilitări, mai ales pe lăstarii de un an, cum sunt ciupercile ce provoacă putregaiul brun al fructelor (Monilinia) și făinarea (Podosphaera). De asemenea, se tăie și se distrug prin ardere ramurile cu așa-numitele „mături de vrăjitoare” (proliferări produse de Mycoplasme).
În livezile bătrâne, scoarța (ritidomul) crăpată a pomilor se vă răzui, deoarece în lenticele își găsesc adăpostul anumite bacterii, precum și conidiile de rapăn (Fusicladim), de făinare și de putregai brun. Strângerea fructelor mumificate e obligatorie, iar materialul rezultat în urma acestor lucrări de igienizare se adună și se arde.
Tratamente aplicate livezilor în perioada iernii
După terminarea acestor lucrări, se poate face primul tratament chimic cu insecticide sistemice (Confidor). Tratamentul rezolvă și combaterea larvelor hibernante ale păduchelui din San Jose (Quadraspidiotus perniciosus) și distruge ouăle de iarnă ale păianjenului roșu al pomilor (Panonicus ulmi). Se folosește o concentrație de 1,5% în doză de 22,5 l/ha la măr și păr și 15 l/ha la prun, cais, piersic și la cireș.
Acest prim tratament se face când temperatura depășește 10 grade Celsius, iar după o lună se aplică al doilea tratament cu zeamă sulfocalcică. Pentru distrugerea ciupercilor din genurile Podosphaera (Monilioza și Venturia) se utilizează polisulfura de bariu, în concentrație de 5-6%, sau zeama sulfocalcică, în concentrație de 20%. Împotriva făinării mărului se mai poate folosi și polisulfura de calciu, în concentrație de 20%.
Ovidiu HLIHOR (foto)
MĂSURI GENERALE PENTRU CREȘTEREA REZISTENȚEI LA GER
• alegerea unor specii și soiuri cu rezistență mare la ger și cu repaus de iarnă mai lung;
• alegerea terenurilor corespunzătoare, cu expoziție favorabilă, și evitarea terenurilor afectate de curenții reci și a văilor înguste și închise, unde aerul rece se adună ca într-o căldare;
• aplicarea unei tehnologii de cultură corespunzătoare care să favorizeze, pe lângă producțiile mari, și maturarea corespunzătoare a lemnului, respectiv acumularea de substanțe de rezervă cu caractere plastice și încheierea la timp a vegetației pomilor;
• aplicarea unor tratamente cu substanțe chimice care să favorizeze maturarea lemnului, să întârzie reluarea vegetației și care să prelungească repausul profund al mugurilor;
• văruirea trunchiului și a bazei șarpantelor la prun, cais, cireș, dar și la alte specii, pentru prevenirea arsurilor de iarnă;
• stropirea totală cu lapte de var prelungește repausul profund, astfel încât organele anuale, mai ales mugurii, să devină mai rezistenți la ger.
