
Legea se va aplica atât persoanelor fizice, cât şi celor juridice cu naţionalitate română, a unui stat membru UE, a statelor parte la Acordul privind Spaţiul Economic European (ASEE) şi a Confederaţiei Elveţiene, precum şi apatrizilor cu domiciliul în România, într-un stat membru UE sau parte la ASEE, ori în Confederaţia Elveţiană.
Cetăţenii şi persoanele juridice din UE, din state parte la ASEE sau Confederaţia Elveţiană vor putea cumpăra teren agricol în România în condiţii de reciprocitate.
Cetăţenii şi persoanele juridice cu naţionalitatea unui stat terţ, precum şi apatrizii cu domiciliul într-un stat terţ vor putea cumpăra terenuri agricole în România în condiţiile reglementate prin tratate internaţionale, pe bază de reciprocitate, în condiţiile legii adoptate.
Principiul reciprocităţii ar putea ridica însă o problemă comunitară, pentru că legea română este restrictivă, critică deputatul UDMR Cseke Attila. „În Olanda nu scrie că la graniţa cu Belgia îţi trebuie avize de la serviciile secrete. Unde este principiul reciprocităţii? S-a introdus în lege, dar, practic, nu se respectă, ceea ce va putea ridica o problemă comunitară”, a precizat Cseke Attila, citat de Agerpres.
Modificări în lista preemtorilor
Drept de preempţiune vor avea, în această ordine, la preţ şi în condiţii egale, coproprietarii, arendaşii, proprietarii vecini şi Statul român, prin ADS. Vânzarea se va face şi cu respectarea condiţiilor de fond şi de formă prevăzute de codul civil.
Arendaşul care doreşte să cumpere terenul trebuie să deţină această calitate pentru terenul respectiv, stabilită printr-un contract de arendă valabil încheiat şi înregistrat potrivit dispoziţiilor legale, la momentul afişării ofertei de vânzare la sediul Primăriei.
Avize speciale la 30 km de graniţă
„Terenurile agricole din extravilan pe o adâncime de 30 km faţă de frontiera de stat şi ţărmul Mării Negre, către interior, precum şi cele situate în extravilan la o distanţă de până la 2.400 m faţă de obiectivele speciale pot fi înstrăinate prin vânzare-cumpărare doar cu avizul specific al Ministerului Apărării Naţionale”, mai precizează legea adoptată de deputaţi.
Extinderea limitei la 30 km de frontieră va afecta şi mai mulţi proprietari de terenuri agricole, din 19 judeţe de graniţă. „Dacă pe formula iniţială de 20 km, în Bihor erau terenuri extravilane a 101 localităţi, în urma creşterii acestei fâşii sunt afectate 174 de localităţi”, a mai spus deputatul UDMR Cseke Attila, citat de Agerpres.
Şi deputatul UDMR Kereskenyi Gabor susţine că această prevedere va afecta aproape întreaga suprafaţă a judeţului Satu Mare.
Lege greoaie, în favoarea străinilor
Prin noua formă a legii s-a renunţat la înfiinţarea Autorităţii pentru Administrarea şi Reglementarea Pieţei Funciare. Avizele vor fi emise de direcţiile agricole judeţene pentru terenuri sub 30 ha, iar pentru terenuri peste 30 ha, de către o structură din MADR.
Alte modificări în procedura de vânzare-cumpărare obligă vânzătorul să depună odată cu cererea de înregistrare a ofertei de vânzare şi lista preemtorilor, „lucru aproape imposibil pentru fermier (…)”, susţine Barna Tanczos, secretar al Comisiei pentru Agricultură din Senat, care este de părere că noua lege favorizează cetăţenii străini şi îi dezavantajează pe fermierii români.
O altă modificare prevede că dacă un preemptor de rang inferior oferă un preţ mai mare decât cel din ofertă, vânzătorul poate relua, o singură dată, licitaţia de vânzare, cu acest preţ, cu preemptorii de rang superior.
De asemenea, dacă în 30 de zile nici unul dintre titularii dreptului de preempţiune nu îşi manifestă intenţia de a cumpăra terenul, vânzarea este liberă, urmând ca vânzătorul să înştiinţeze în scris Primăria. Totuşi, vânzarea liberă la un preţ mai mic decât cel din oferta de vânzare ori în condiţii mai avantajoase atrage nulitatea absolută a tranzacţiei. Dispoziţiile acestei legi nu se aplică tranzacţiilor între rude până la gradul trei, inclusiv.
Probleme cu cadastrul şi cu succesiunea
Noua lege este greoaie şi mai mult încurcă fermierii, afirmă Laurenţiu Baciu, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR). Baciu consideră că nu s-a luat în calcul faptul că pentru multe terenuri nu există cadastru şi nici nu este făcută succesiunea. „Adevărul este că o să coste mai mult succesiunea şi cadastrul decât valoarea unui hectar de teren. O să se vândă şi cumpere teren în România cu zapiscă de mână, ca în anii ‘50”, a spus Baciu.
Şapte zile pentru normele de aplicare
Dacă va fi promulgată de Preşedintele Băsescu, noua lege va intra în vigoare în 30 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial. Normele metodologice vor fi emise în 7 zile de la data intrării în vigoare a legii. Până la publicarea normelor metodologice, se aplică regulile de drept comun.






