Forumul a fost pregătit de Organizația Europeană a Proprietarilor de Pământ (ELO) împreună cu Syngenta și LAPAR, și a avut tema „Cum să producem eficient și durabil, dar și cum să comercializăm produsele agricole mult mai bine“.
Teme actuale și generoase
Forumul a avut invitați de marcă, începând cu moderatorul evenimentului, deputatul Valeriu Steriu – artizanul strategiei pe termen mediu și lung pentru sectorul agricol, în perioada când conducea Comisia prezidențială pentru politici publice de dezvoltare a agriculturii, continuând cu Dacian Cioloș, pe atunci Comisar European pentru Agricultură, cu Thierry de l’Escaille – secretar general al ELO, vicepremierul Daniel Constantin, David King, fost director al departamentului de relații internaționale al Asociației agricultorilor din Franța – SAF, Vasco Call – consilier Biroul de politici europene al Președinției CE, Arnaud Perrein, președinte al Asociației Producătorilor de Porumb din Regiunea Sud a României (APPRS), președintele LAPAR – Laurențiu Baciu, precum și Alexandru Lăpușan – director al Institutului de Cercetări pentru Economie Agrară și Dezvoltare Rurală.
Conferința a avut trei paneluri cu tematici diferite de dezbatere, printre care problemele agriculturii mondiale, schimbările climatice, negocierile Parteneriatului transatlantic pentru Comerț și Investiții (TTIP) și modul în care pot coexista competitivitatea și protecția mediului în agricultura românească. La acest ultim subiect, Dacian Cioloș a precizat că „în agricultură vorbim de resurse de producție care sunt vii. Solul, plantele sunt materie vie și aceste chestiuni de protecție a mediului dau, de fapt, și direcția competitivității economice în agricultură. Dacă nu ținem seama de aceste aspecte, riscăm să pierdem pe termen lung competitivitatea și performanța economică”.
Când vom cultiva OMG în Europa?
Modul deschis de abordare a acestor teme a fost benefic pentru participanți, aceștia punând întrebări după fiecare panel în parte. Astfel, Cristina Cionga, director pentru Afaceri Publice și Guvernamentale DuPont Pioneer, și-a exprimat părerea în legătură cu „interzicerea cultivării OMG în Europa pe orice alt considerent, în nici un caz pe baze științifice, ceea ce va face ca nici o companie producătoare de semințe să nu mai fie dispusă să investească în Europa din acest punct de vedere”. Pe aceeași temă a marșat și Costică Măcelaru, membru APA Brăila, care a subliniat că introducerea soiei în cultură ar reduce folosirea îngrășămintelor cu azot, care produc, inevitabil, poluarea solului și a apelor freatice cu nitriți și nitrați.
Suprataxarea agriculturii
Nicolae Sitaru a adus în discuție, în stilul său caracteristic, adică tranșant, problema cooperativelor. „Dacă avem o democrație originală, așa vrem să fim și în ceea ce privește legislația cooperației, originali”. Sitaru a subliniat că în Franța, țara de unde vin cele mai multe cooperative cu un succes deosebit în Europa, cooperativele sunt scutite de impozitul pe profit. La urma urmei, fermierii plătesc tot felul de impozite, TVA de 24%, „taxa pe stâlp”, CAS, impozit pe profit, accize și încă alte o sută de taxe. ~n schimb, „fermierii nu au voie să meargă pe șosele” cu utilajele. Sitaru a întărit faptul că, dacă se vrea încurajarea asocierii, cooperativele ar trebui să fie scutite măcar de impozitul pe profit.
Alexandru Lăpușan a intervenit pe acestă temă și a vorbit despre începutul cooperativelor în țările din vestul Europei, apărute cu mult înaintea colhozurilor. „Aceste cooperative, când au apărut, au fost sprijinite de stat, pentru că ele au, pe lângă multe alte dimensiuni economice, și o dimensiune socială”, a spus Lăpușan.
Laurențiu Baciu a insistat, din nou, pe faptul că subvențiile ar trebui să meargă spre performanță, și nu spre protecția socială. Un al aspect prezentat de președintele LAPAR factorilor de decizie din Europa și din România este acela că fermierii români ar trebui consultați atunci când se iau tot felul de decizii pentru ei: „Au fost luate anumite hotărâri la nivel european, însă noi nu am fost consultați și, de multe ori, aceste decizii au venit ca un bumerang asupra agricultorilor români“. Pe aceeași linie s-a situat și discursul lui Arnaud Perrein, care a reliefat efectul negativ al interzicerii neonicotinoidelor pentru țara noastră.
