Oportunități și facilități de finanțare în legumicultură - Revista Ferma
5 minute de citit

Oportunități și facilități de finanțare în legumicultură

aurel tanase m Oportunități și facilități de finanțare în legumicultură

„PNDR 2014 – 2020 este finalizat, au fost expuse și aprobate aproape toate măsurile. Dacă la început a fost un interes deosebit și o forțare a apariției ghidurilor în așa fel încât fermierii să poată să intre în campaniile de întocmire și depunere de proiecte, la ora actuală suntem puțin consternați că este o lâncezeală, adică nu există interesul, afișat inițial, pentru aceste investiții. Mai mult decât atât, s-a insistat în sectorul de legume-fructe pe facilități aduse producătorului printr-un sprijin cuplat pentru multe produse; la mazărea pentru industrializare, la castraveții și roșiile pentru conserve, la fructe: măr, prun, cireș, vișin… Și totuși nu există un interes deosebit de mare pentru derularea acestor proiecte”, atrage atenția liderul Prodcom. 

Potrivit acestuia, producătorii care realizează produse în sere încălzite primesc 6.300 euro/ha, iar pentru solarii, 3.200 euro/ha, cu condiția ca marfa recoltată să intre într-un circuit firesc cu fiscalizare. “Există destul de multă reținere pe treaba asta și este păcat, pentru că imobilizează niște bani care nu se vor cheltui. Deși valorile sunt destul de mari, interesul cultivatorilor ar fi să utilizeze această formulă de sprijin valabilă până în anul 2020 și să folosească cât mai mult direcția aceasta de investiții, întrucât în perioada acesta, pe lângă construcțiile noi de solarii, să se purceadă și la o modernizare a celor existente, în sensul ventilației mai bune, a creșterii productivității muncii pe unitatea de suprafață”, susține Aurel Tănase. 

 

Performanța cere profesionalizare

Cu toate că OIPA Prodcom derulează programe pentru calificare profesională, nu toți legumicultorii sunt interesați de această formă de instruire. „Noi, în perioada asta, derulăm programe de calificare pentru nouă meserii care au tangență cu sectorul legume-fructe, ciuperci sau cartof, și există un interes destul de scăzut pentru calificare, fermierii nu-și dau seama că un om calificat are o productivitate mai bună. Se solicită din ce în ce mai mult partea de creștere a calității produselor, iar calitatea nu poți s-o realizezi decât cu oameni pregătiți, specializați pe resortul respectiv”, a precizat oficialul Prodcom.

 

Legea piețelor și taraba fără casă de marcat 

Referitor la Legea nr. 145/2014 pentru reglementarea pieței produselor agricole, Aurel Tănase consideră că acest act normativ a fost „elaborat în grabă, ea se pare că la ora actuală suferă niște modificări. Dar, constatăm că și lucrurile bune pe care le cuprinde nu sunt puse în practică, nu s-a pus piciorul în prag să se sectorizeze piețele, așa cum spune legea, respectiv, să se asigure spații pentru producătorii autohtoni. Important este ca și comercianții să se supună regulilor normale ale unui agent economic, să practice o vânzare a produselor după reglementările în vigoare, trebuie să se știe de la cine cumperi, cine a produs marfa, să se știe trasabilitatea produsului respectiv. Și mai mult decât atât, să existe o fiscalizare dovedită, casa de marcat e obligatorie iar eu nu am văzut-o nicăieri în România!”

Cu marile magazine e o problemă deosebită, consideră directorul general al OIPA Prodcom Legume-Fructe: „Când au venit în România, au zis că o să creștem împreună. Noi am rămas jos și ne târâm, ele sunt departe; tot timpul sunt mofturoase, nu colaborează cu noi, nu se angajează niciodată la niște cantități suficient de mari, ci pur și simplu ad-hoc dau niște comenzi care nu se realizează întotdeauna. Iar faptul că la ora actuală noi nu suntem pregătiți pentru micul producător, să avem acele centre organizate de colectare unde să putem uniformiza producția, să lucrăm la aspectul comercial, așezându-le în ambalaje corespunzătoare, să-i dăm plusvaloarea, ne creează probleme”.

 

 

MARFA ROMÂNEASCĂ, ÎN CANTITĂȚI REZONABILE

Aurel Tănase consideră că la ora actuală există o abundență de produse pe piață, atât la legume, cât și la fructe, care acoperă într-un procent destul de ridicat consumul populației cu produse românești. „Producătorii nu trebuie să mai acționeze haotic, să apară cu o recoltă fără să se știe de ea, deci producția din sectorul legume-fructe ar trebui notificată undeva, pentru ca în orice moment să se știe care este perioada când ajunge la recoltare și ce destinație poate să aibă. Acum este un interes deosebit, și în piețe pentru consumul în stare proaspătă, și în lanțurile de magazine, cât și în fabricile de conserve unde se lucrează intens la procesarea fructelor și legumelor de sezon”, a constatat Tănase.

Cisteste si...

Recomandările redacției
Ultimele articole
Citește mai multe știri →
×