Într-o scrisoare deschisă transmisă la finalul lunii iulie 2015 șefului MADR, Daniel Constantin, și ministrului Finanțelor, Eugen Teodorovici, conducerea ASAS a cerut ridicarea restricțiilor de finanțare bugetară a unităților de cercetare agricolă prin eliminarea art. 31 din Legea Bugetului pe 2015, precum și anularea tuturor arieratelor acestor unități.
În plus, potrivit lui Gheorghe Sin, președintele ASAS, câteva unități de cercetare ar avea de primit 6 mil. lei, reprezentând restanțe de plată, majoritatea din salarii, ale MADR către respectivele instituții. „Deocamdată nu am primit nici un răspuns de la nici un minister. Știu că Ministerul Agriculturii a primit bani la rectificarea bugetară, dar nouă nu ni s-a comunicat dacă Academia beneficiază sau nu de vreo sumă”, ne-a spus Gheorghe Sin, la aproape două săptâmâni după rectificarea bugetului pe 2015.
Rețeta falimentului
Se dă o lege pe care inițiatorul nu o respectă. Se condiționează finanțarea unităților de cercetare de aplicarea respectivei legi. Excluse de la finanțarea de stat, unitățile acumulează datorii, ceea ce le împiedică să acceseze proiecte de cercetare și alte surse de finanțare. Final: executare silită.
Mai exact, prin Art. 31 din Legea 186/2014 a bugetului de stat pe 2015, unitățile de cercetare agricolă sunt excluse, practic, de la finanțare din bugetul național. Mai exact, Art. 31 prevede că „în anul 2015, activitățile unităților și instituțiilor de cercetare-dezvoltare de drept public și de utilitate publică din domeniul agricol din subordinea ASAS, care nu au fost reorganizate conform art. 28 din Legea nr. 45/2009 privind organizarea și funcționarea ASAS, cu modificările și completările ulterioare, pot beneficia de sume alocate de la bugetul de stat numai după parcurgerea procedurilor în domeniul ajutorului de stat, conform OUG 77/2014”.
Art. 28 din Legea nr. 45/2009 invocat în Art. 31 din Legea bugetului pe 2015, prevede, printre altele, că „reorganizarea unităților de cercetare-dezvoltare se va face în termen de 60 de zile de la data intrării în vigoare a prezentei legi, prin hotărâre a Guvernului, inițiată de MADR, la propunerea ASAS”.
„Sunt două legi organice care reglementează activitatea de cercetare agricolă: Legea 45/2009 și Legea 72/2011. Legea 45 din 2009 prevede ca pentru fiecare unitate de cercetare să se emită câte o hotărâre de Guvern care reglementează activitatea fiecărei unități. Sigur că toate unitățile au hotărâri de funcționare, dar ele trebuiau modificate și actualizate conform legii, or, acest lucru s-a întâmplat numai pentru Stațiunea de Creștere a Bovinelor Dancu din Iași și pentru Institutul de Economie Agrară”, explică Gheorghe Sin.
Conducerea ASAS susține că vina se află „la MADR, care nu a reușit să completeze fișa pașaport a Notei de fundamentare, și la MFP, care a condiționat semnarea HG de existența cadastrului pentru patrimoniul public și privat al statului, în condițiile în care cele două ministere nu numai că nu au asigurat sursele financiare pentru executarea cadastrului, dar au blocat finanțarea în totalitatea ei către sistemul de cercetare din agricultură”.
„Deși Curtea de Conturi a amintit în rapoartele sale problema HG-urilor, nu le-a considerat elemente de blocaj sau de sancțiune, așa cum au procedat în anii 2013, 2014 și 2015 MADR și MFP. Atât Curtea de Conturi, cât și ANAF, în rapoartele lor au arătat clar că principala cauză a situației financiare grele a unor unități de cercetare are drept cauză nefinanțarea acestora de către MADR (ordonator principal de credite), conform prevederilor legale. Același lucru îl arată și ANAF, într-un demers făcut la MADR.”
„Se interpretează că această finanțare de la buget ar fi ajutor de stat. Numai în România sprijinul pentru cercetarea agricolă autohtonă se consideră ajutor de stat, de ce nu se consideră așa și în celelalte state europene?”, spune președintele ASAS. „Ceea ce prevede legea, ca finanțarea să se facă și de la buget, nu s-a întâmplat și toate unitățile se finanțează numai prin venituri proprii, de aceea s-a ajuns în situația în care în unele unități nu s-au dat salariile de luni de zile, iar altele se află într-o situație destul de dificilă. (…) Având datorii, nu sunt eligibile pentru proiecte cu fonduri europene”, a explicat Gheorghe Sin.
Unități cheie în programe naționale sunt executate silit
Valoarea datoriilor se ridică la cca. 150 mil. lei, dar „se pare că nu vor putea fi acoperite la această dată”. În această situație sunt cca. 40 de unități de cercetare agricolă, dintr-un total de 60. „Fără anularea arieratelor, unitățile de cercetare nu pot participa la competiții pentru proiecte de cercetare, nu pot accesa proiecte din PNDR 2014 – 2020. Acumularea de arierate de către unitățile de cercetare agricolă este cauzată în principal de nefinanțarea acestora conform prevederilor legilor în vigoare (…) și a faptului că veniturile lor proprii au scăzut foarte mult, ca urmare a reducerii surselor pentru aceste venituri”, susține conducerea ASAS.
Mai mult, semnatarii scrisorilor afirmă că în martie 2014, la ASAS a avut loc o întâlnire cu reprezentanți în România ai FMI și ai Băncii Naționale, care și-ar fi dat „nu numai acordul de principiu, dar și susținerea pentru anularea tuturor arieratelor unităților de cercetare, nu numai a celor ce privesc arieratele bugetare”. Conducerea ASAS spune că a informat MADR despre acest lucru, însă fără nici un rezultat.
Potrivit ASAS, unități cheie în programe de cercetare naționale precum programul pomicol, viticol, cel din domeniul ovinelor și caprinelor, pajiști etc. sunt afectate de arierate și chiar de presiunea executărilor silite de către ANAF (SCDP Bistrița, ICD Mărăcineni, INCDCOC Palas, SCDCOC Caransebeș, SCDVV Iași și altele).
