Pe de o parte sunt apicultorii, care acuză neonicotinoidele considerându-le a fi cauza principală a colapsului albinelor din anii 2000 și a dispariției în continuare a sute de familii de albine, atât din Europa cât și din SUA. Pe de altă parte, sunt fermierii care susțin că nu neonicotinoidele omoară albinele și că agricultura, fără aceste substanțe folosite în tratarea semințelor, ar fi condamnată la subdezvoltare, ceea ce ar aduce faliment și foamete.
Dispută cu iz de conflict economic internațional
De la aceste premise a pornit interesul pentru tema „Neonicotinoidele – da sau nu?”, prezentată în cadrul Conferinței „Știință, cunoaștere, creativitate”, eveniment științific găzduit la sfârșitul lunii martie 2016 de SCDA Secuieni, județul Neamț.
Carmen Mincea (foto), reprezentanta Institutului de Cercetare-Dezvoltare pentru Protecția Plantelor București, a participat la ședințele Comisiei Europene privind elaborarea draftului de Ghid pentru studiile de toxicitate față de albine ale neonicotinoidelor. „Niciodată, la nici un insecticid nu au fost cerute atâtea studii. Știm cu toții cât de importante sunt albinele pentru viața pe pământ și nu vreau să intru în contradicție cu apicultorii”, spune cercetătorul.
Tot scandalul cu acuzarea celor trei substanțe active – clotianidin, imidacloprid și tiametoxam – ar porni din Franța. „Îmi permit să spun că înțeleg de ce a pornit din Franța, știind că cei care au patentat imidaclopridul nu au fost francezii și mai pot observa că luptele sunt la nivel economic internațional și noi nu prea putem lua decizii asupra unei direcții sau a alteia. Dar noi putem studia faptic influențele. În acest context în care, în continuare, 15 state membre ale UE se opun utilizării produselor cu aceste trei substanțe active, opt țări susțin folosirea neonicotinoidelor, celelalte state abținându-se. Vă asigur că țările care se opun în continuare nici măcar nu au auzit de Tanymecus și nicidecum nu au densități între 100-200 și chiar 300 de indivizi/mp. Nu au auzit nici de Agriotes și nici de mulți alți dăunători care, la noi, pot dijmui mult din recolte și pe care neonicotinoidele îi pot combate”, sublinia specialistul.
Piretroizii pot fi mai nocivi decât neonicotinoidele
Autoritatea Europeană pentru Siguranța Alimentelor (EFSA) a realizat unele studii pe acest subiect, iar la nivelul Comisiei Europene, la sfârșitul anului 2013, pe baza respectivelor studii s-a hotărât suspendarea utilizării produselor pe baza celor trei substanțe active incriminate. Concomitent, s-a emis Regulamentul 485/2013 prin care era suspendată utilizarea produselor amintite timp de doi ani, respectiv în perioada decembrie 2013 – decembrie 2015, iar fermierii au fost invitați de către EFSA să pună la dispoziție studii suplimentare. „În prezent, statisticile europene arată pierderi de 10,5% la cereale și de 7,5 % la rapiță. Încă nu beneficiez de datele de la porumb și de la floarea-soarelui. Oricum, însă, pierderile de recolte sunt semnificative și, ceea ce mi se pare extrem de important, la ora actuală nu există înlocuitori ai produselor respective cu care să fie tratate semințele. Chiar dacă există recomandări de utilizare a tratamentelor pe faza de vegetație cu piretroizi de sinteză, trebuie subliniat că pe lângă consumul financiar, am observat în urma studiilor că aceste tratamente intoxică mediul mult mai mult decât neonicotinoidele aplicate semințelor și chiar ucid entomofauna utilă, pentru că se folosesc în cantități de până la 50 de ori mai mari decât insecticidele neonicotinoide”, arată Carmen Mincea. Specialistul în protecția plantelor îi contrazice pe apicultorii care prezintă diverse lucrări prin care acuză neonicotinoidele. „Nu aceste substanțe ucid albinele, atâta vreme cât sunt utilizate conform indicațiilor, atâta vreme cât fermierii folosesc semănători de precizie, cu deflectoare, în așa fel încât să se realizeze dirijarea în jos a pulberii și să nu fie împrăștiat în natură praful rezultat în urma tratamentului semințelor, precum și atâta vreme cât apicultorii își protejează albinele”, mai preciza dr.ing. Carmen Mincea.
Petronela COTEA MIHAI
redactor Radio România Iași
CERCETĂRI SPECIFICE, INCLUSIV CONDIȚIILOR DIN ROMÂNIA
În prezent, în zona Fundulea, ICDPP București, împreună cu o mare companie producătoare de pesticide, realizează o cercetare comparativă, în condiții de producție, privitoare la dinamica și la abundența numerică a populației de polenizatori. Au fost luate în experiență zece hectare de teren însămânțate cu sămânță de porumb tratată cu imidacloprid și zece hectare cu porumb din sămânță netratată.
Articol publicat in revista Ferma nr.8(169) 1 – 14 mai 2016
