Maria Iacobuța, supranumită și “Regina Soia”, are douăsprezece soiuri de soia omologate ca autor principal. Dintre acestea, soiul Aura este cel mai vândut în Moldova, dar și în alte foste republici sovietice. Când l-a botezat, s-a gândit la sora sa. De altfel, spunea cercetătorul moldav cu un anume regret în glas, „nu mă întrebați de familie, pentru că nicodată nu poți fi un cercetător bun și în același timp o soție și o mamă bună”…

Cumva, a refăcut Unirea prin denumirea soiurilor
Maria Iacobuța este bucovineancă prin naștere iar pe actele ei de identitate a scris întotdeauna “român”! Chiar dacă multă vreme nu a prea fost iubită de autoritățile moldovenești din această cauză.
S-a născut în localitatea Horbova din Ținutul Herței. Chiar și localitatea natală a inspirat-o la “botezul” unui soi de soia”- Horboveanca. Cât despre cel mai productiv dintre “prințișorii” reginei soia, soiul Indra, care are un potențial de 4,7 tone/ha la neirigat, nu mi-a dezvăluit secretul denumirii. Dar, la un moment dat, la câteva minute după ce am întrebat-o despre copiii și familie, mi-a șoptit practic că soiul Igorina poartă numele celor doi copii ai ei din lumea reală. Care nici nu au vrut să audă de agricultură sau de cercetare. Iar soiul Deia poartă inițialele părinților. D de la Dumitru, E de la Elena și IA de la Iacobuța. Iar faptul că multe din soiurile create au avut forma mamă din Basarabia și forma tată din linii românești (Moldovița a fost creat cu o linie de la Fundulea, iar Tomis cu o linie de la Turda), se poate spune că Maria Iacobuța a tot refăcut, prin soiurile de soia, unirea.

Un creier de cercetător nu îmbătrânește
„Regina Soia” a făcut facultatea la Tiraspol, apoi a predat timp de opt ani biologia în gimnaziu. Când a ajuns la Bălți, prin 1980, a știut din prima clipă că viitorul ei se va confunda cu acest loc. A muncit la propriu pe brânci ca să facă părinții viitoarelor soiuri să se “iubească”. E greu să vezi, când ții în mână o sămânță de soia, câtă migală necesită obținerea ei. Câte zile și nopți de bibilit florile, câte întrebări și câte și mai câte renunțări, dar și câtă iubire stau sub coaja acestei semințe. Si nu e poezie! Se vede asta în ochii creatorilor de soiuri. ~n tremurul vocilor lor atunci când vorbesc despre soiurile create. Iar ei sunt răsplătiți cu scoaterea la pensie forțată de un sistem care nu gândește că un creier de cercetător nu îmbătrânește. Doar pensionarea i-ar condamna cumva la alienare. Pentru că un creator de soiuri, hibrizi sau mai știu eu ce tehnologii agricole nu are viață personală. Viața lui e ceea ce face din postura de creator. Cercetătorii din agricultură sunt un fel de Dumnezei pentru Adamii și Evele lor. Iar Maria Iacobuță crede în Dumnezeu și se roagă să poată ține cât mai mult aproape de sufletul ei crearea de soiuri de soia.
Pe Maria Iacobuța am cunoscut-o când am vizitat platforma Donau Soja de la Bălți. E un om plin de viață când vorbește de soia. Efervescent, chiar. Cuvintele vin cu rapiditate și laolaltă cu un munte de emoții. Aproape că se sufocă cu propriile ei cuvinte care năvălesc spre slăvirea celor douăsprezece creații ale ei. Dar, dincolo de acest aspect feciorelnic al discursului, se zărește, impunătoare, personalitatea științifică care nu are nevoie decât de acceptarea noastră de a privi spre înălțimi cu un alt sentiment decât micimea noastră.

62 DE SOIURI PENTRU 80% DIN SUPRAFAȚA CU LEGUMINOASE
Laboratorul de ameliorare și tehnologii de cultivare a culturilor de leguminoase a fost fondat în anul 1944. ~n același an cu crearea institutului de la Bălți, prin decret al autorităților sovietice, dat chiar la 01.01.1944. De-a lungul acestor ani, au fost create și omologate 62 soiuri de culturi de leguminoase și furajere. ~ntre timp, cercetarea pentru crearea de plante furajere s-a sistat. Ceva mai mult de 80 la sută din suprafețele cultivate cu leguminoase în Republica Moldova folosesc genetica de la Institutul „Selecția” Bălți, ceea ce spune multe despre calitatea acesteia.

Articol publicat in revista Ferma nr. 19 (180) din 1-15 noiembrie 2016