Zerul devine „aurul” industriei lactatelor. Va crește prețul laptelui pe fondul boom-ului proteinelor?

Cererea globală pentru produse bogate în proteine a transformat un ingredient cândva considerat aproape un reziduu industrial într-o resursă strategică pentru marile companii din sectorul lactatelor. Zerul, produs secundar rezultat în urma fabricării brânzeturilor, este astăzi una dintre cele mai căutate materii prime din industria alimentară datorită conținutului său ridicat de proteine și utilizărilor multiple în nutriția sportivă, produsele dietetice și alimentele funcționale.

Pe fondul acestei tendințe, marile grupuri lactate din Europa și Statele Unite investesc sute de milioane de euro în extinderea capacităților de procesare a zerului și producția de concentrate proteice. Întrebarea care apare firesc este dacă această transformare se va reflecta și în prețul plătit fermierilor pentru laptele crud.

Proteina din zer, vedeta noii alimentații

Dacă în urmă cu un deceniu proteina din zer era asociată aproape exclusiv cu culturismul și sălile de fitness, astăzi ea a devenit un ingredient prezent într-o gamă foarte largă de produse alimentare.

Budinci proteice, iaurturi îmbogățite cu proteine, batoane nutritive, pâine proteică, shake-uri pentru slăbit sau gustări destinate persoanelor active sunt doar câteva exemple. În plus, consumatorii preocupați de sănătate și de menținerea masei musculare caută tot mai des produse cu un conținut ridicat de proteine.

Experții din industrie consideră că această tendință nu mai reprezintă un fenomen trecător, ci o schimbare structurală a pieței alimentare. Cererea este alimentată de mai mulți factori:

• interesul crescut pentru fitness și recuperarea musculară;
• dietele de slăbire bazate pe aport proteic ridicat;
• îmbătrânirea populației și nevoia de menținere a masei musculare;
• dezvoltarea segmentului de nutriție medicală;
• apariția alimentelor funcționale și a produselor „high-protein” destinate consumului zilnic.

În Statele Unite, un rol important îl joacă și popularitatea medicamentelor pentru slăbit din categoria GLP-1, precum Ozempic sau Wegovy. Specialiștii recomandă adesea pacienților care utilizează aceste tratamente să consume mai multe proteine pentru a limita pierderea masei musculare, ceea ce stimulează suplimentar cererea pentru proteinele din zer.

De la produs secundar la sursă majoră de profit

Timp de decenii, zerul a fost considerat mai degrabă un produs secundar al fabricării brânzeturilor. În multe cazuri era utilizat în hrana animalelor sau avea o valoare economică redusă.

Progresele tehnologice din ultimii ani au schimbat însă complet situația. Prin procese avansate de filtrare și uscare, zerul poate fi transformat în concentrate proteice cu valoare ridicată, precum WPC80 (Whey Protein Concentrate 80%), folosite în industria alimentară și a suplimentelor nutritive.

Astăzi, pentru multe companii lactate, zerul nu mai este doar un produs derivat, ci un pilon strategic al afacerii. Profitabilitatea obținută din ingredientele proteice este adesea superioară celei generate de produsele lactate tradiționale.

Investiții de sute de milioane de euro în Europa

Semnalele venite din industrie confirmă amploarea fenomenului.

Grupul german DMK investește aproximativ 55 de milioane de euro pentru extinderea fabricii sale din Edewecht, inclusiv pentru creșterea capacităților de procesare a zerului și producția de concentrate proteice.

În paralel, grupul olandez FrieslandCampina a anunțat un program de investiții de peste 90 de milioane de euro destinat extinderii producției de proteine din zer în Olanda. Capacitățile de producție din Bedum, Veghel și Workum vor fi modernizate pentru a răspunde cererii în creștere pentru ingrediente utilizate în băuturi proteice, batoane nutritive, iaurturi și produse de nutriție medicală.

Totodată, FrieslandCampina și-a consolidat poziția pe piața globală prin achiziția companiei americane Wisconsin Whey Protein, specializată în proteine din zer.

Și grupul francez Lactalis, cel mai mare procesator de lapte din lume, își dezvoltă portofoliul de ingrediente proteice și promovează activ concentratele de zer pentru segmentele de nutriție sportivă și sănătate.

Vor beneficia fermierii de prețuri mai mari la lapte?

Aceasta este întrebarea care interesează cel mai mult producătorii de lapte.

Pe termen scurt, specialiștii sunt rezervați în privința apariției unui „bonus al proteinelor” direct în prețul laptelui crud. Chiar dacă procesatorii obțin venituri mai mari din valorificarea zerului, efectul asupra fermierilor este indirect și se transmite lent.

Totuși, pe termen mediu și lung, situația se poate schimba. Dacă procesatorii reușesc să obțină marje mai bune prin vânzarea ingredientelor proteice, valoarea economică a fiecărui kilogram de lapte procesat crește. Acest lucru poate crea premisele unor prețuri mai bune pentru fermieri, mai ales în regiunile unde există concurență puternică pentru colectarea laptelui.

Cu toate acestea, prețul laptelui rămâne influențat de numeroși alți factori: raportul dintre oferta și cererea de lapte; evoluția exporturilor; costurile energiei; cursurile valutare; consumul intern; concurența produselor vegetale alternative; condițiile climatice și costurile de producție din ferme.

Prin urmare, boom-ul proteinelor reprezintă mai degrabă un factor pozitiv suplimentar decât o garanție a unor prețuri mai mari.

Ce înseamnă această tendință pentru România?

Pentru România, fenomenul poate reprezenta atât o oportunitate, cât și o provocare.

Țara noastră produce anual peste 4 milioane de tone de lapte, însă o mare parte din materia primă este valorificată în produse cu valoare adăugată relativ redusă. În același timp, România importă cantități importante de ingrediente proteice și suplimente nutritive.

Creșterea pieței proteinelor ar putea încuraja investiții în unități moderne de procesare a zerului și producția de concentrate proteice, un segment încă insuficient dezvoltat la nivel local. Pentru cooperativele și procesatorii români, această direcție ar putea aduce venituri suplimentare și o utilizare mai eficientă a resurselor rezultate din fabricarea brânzeturilor.

În plus, consumul de produse bogate în proteine crește și pe piața românească. Marile lanțuri de retail au extins în ultimii ani oferta de iaurturi proteice, budinci, băuturi și snack-uri destinate consumatorilor preocupați de sănătate și sport.

În România, zerul rezultat din fabricarea brânzeturilor este valorificat în principal în industria alimentară și în sectorul zootehnic, însă potențialul său economic este încă departe de nivelul atins în statele vest-europene.

O parte din zer este procesată pentru obținerea pudrei de zer, utilizată în produse de panificație, patiserie, ciocolaterie, înghețată, mezeluri și preparate instant. De asemenea, zerul este folosit ca ingredient în băuturi lactate, deserturi și produse fermentate.

În numeroase ferme și fabrici de dimensiuni mai mici, zerul continuă să fie utilizat ca furaj pentru porcine și bovine, datorită conținutului său de lactoză și minerale.

În ultimii ani, odată cu dezvoltarea pieței de suplimente nutritive și a produselor bogate în proteine, au apărut și în România investiții în valorificarea superioară a zerului, însă producția locală de concentrate proteice de înaltă puritate rămâne limitată, ceea ce face ca o parte importantă a necesarului industriei alimentare și a segmentului de nutriție sportivă să fie acoperită din importuri.

Specialiștii consideră că dezvoltarea capacităților de procesare a zerului ar putea reprezenta una dintre cele mai importante oportunități de creștere a valorii adăugate în sectorul lactatelor din România în următorii ani.

O tendință de durată

Datele din industrie arată că cererea pentru proteine din zer este susținută de tendințe demografice și de consum pe termen lung, nu doar de moda fitness-ului. Marile companii lactate investesc masiv tocmai pentru că se așteaptă ca piața ingredientelor proteice să continue să crească în următorul deceniu.

Astfel, zerul a parcurs un drum spectaculos: de la un produs secundar cu valoare redusă la una dintre cele mai profitabile resurse ale industriei lactate. Chiar dacă efectele asupra prețului laptelui nu vor fi imediate, transformarea aduce o perspectivă optimistă pentru întregul sector. Pentru procesatori, zerul devine un motor de profit. Pentru fermieri, el ar putea reprezenta, în timp, un argument în plus pentru un lapte mai bine plătit.