Marian Baronescu spune că extinderea marilor lanţuri comerciale în apropierea pieţelor agroalimentare a redus dramatic vânzările producătorilor locali şi a schimbat modul în care fermierii îşi valorifică marfa.
Cunoscutul legumicultor din Perişor, judeţul Olt, spune că nu mai vinde în pieţele agroalimentare, după ani în care acestea reprezentau principalul canal de desfacere pentru producătorii locali. În prezent, fermierul îşi valorifică producţia prin magazinul propriu, prin livrări directe (aşa-numitul coş-zilnic) şi prin colaborarea cu un centru de colectare care aprovizionează un mare lanţ de retail.
Acesta susţine că schimbările din ultimii ani au dus la golirea treptată a pieţelor, unde tot mai multe spaţii comerciale au rămas neocupate, atât în centrele urbane, cât şi în pieţele de cartier.
Pieţele pierd teren în faţa marilor lanţuri comerciale
Fermierul pune declinul pieţelor pe seama expansiunii hipermarketurilor în interiorul oraşelor şi, mai ales, în apropierea pieţelor agroalimentare. El oferă ca exemplu cartierul Craioviţa din Craiova. „Înainte de pandemie, vânzările de castraveţi ajungeau la aproximativ o tonă pe zi. După apariţia mai multor hipermarketuri în imediata vecinătate, vânzările au scăzut până la aproximativ 100 de kilograme pe zi”, a constatat Baronescu.
În opinia sa, această evoluţie este rezultatul unei politici de amplasare comerciale diferite de cea din alte state europene, unde marile magazine sunt, de regulă, construite la periferia oraşelor şi nu în zonele centrale sau lângă pieţe.
Impactul asupra micilor producători
Marian Baronescu consideră că extinderea marilor reţele comerciale a avut efecte care depăşesc zona economică. Potrivit acestuia, multe terenuri care ar fi putut fi folosite pentru parcări, spaţii verzi sau locuri de joacă au fost ocupate de centre comerciale.
Totodată, zonele în care au fost construite hipermarketuri au devenit puncte de aglomeraţie, cu trafic intens şi blocaje frecvente, ceea ce afectează mobilitatea urbană. În opinia sa, o dezvoltare mai echilibrată ar fi presupus amplasarea acestor centre comerciale la marginea oraşelor, în apropierea noilor cartiere rezidenţiale.
Schimbarea comportamentului consumatorilor
Pe lângă transformările din retail, legumicultorul observă şi o schimbare semnificativă în comportamentul clienţilor. Dacă în trecut aceştia se deplasau în pieţe sau în puncte de întâlnire pentru a ridica marfa, astăzi tot mai mulţi solicită livrare la domiciliu.
„Oamenii au ajuns să ne confunde cu livratorii de mâncare. Au pretenţii să le duc marfa în apartament dacă se poate. Am renunţat la aceşti clienţi. Tot ce pot face e să le dau întâlnire într-un anumit loc şi să predau produsele. Nu pot intra cu maşina pe orice străduţă unde cu greu te poţi strecura”, argumentează fermierul, care şi-a păstrat totuşi o bază fidelă de cumpărători.
70% din producţie merge către supermarketuri
În prezent, aproximativ 70% din producţia fermei este livrată către un centru de colectare care aprovizionează lanţul de magazine Kaufland. Colaborarea, care durează de peste cinci ani, reprezintă o sursă importantă de stabilitate pentru exploataţia agricolă din Perişor.
Citeşte şi:
LEON CLOŞCĂ: „Produs românesc trebuie să însemne şi materie primă românească”
Gama de produse livrată include salată verde, ridichi, ceapă, castraveţi, tomate şi diverse tipuri de ardei, inclusiv gogoşari, în funcţie de cerinţele de listare şi de sezonalitate. Livrările sunt regulate, uneori de mai multe ori pe săptămână, în cantităţi semnificative, care pot ajunge la o tonă per transport.
Hipermarketurile, o necesitate economică
Deşi critică efectele asupra pieţelor tradiţionale, Marian Baronescu recunoaşte că hipermarketurile reprezintă în prezent un canal esenţial de desfacere pentru producătorii români. Problema, spune el, nu este existenţa acestora, ci modul în care au fost amplasate în interiorul oraşelor, în apropierea pieţelor şi în zone deja aglomerate. În opinia sa, această strategie a contribuit la dispariţia treptată a comerţului tradiţional şi la accentuarea problemelor de trafic şi urbanism.
