Pentru Leon Cloşcă, trecerea la mulsul robotizat cu sistemul DeLaval VMS™ V310 rămâne una dintre cele mai importante decizii din evoluţia exploataţiei, cu efecte directe atât asupra producţiei, cât şi asupra modului de organizare a întregii activităţi.

În urmă cu mai bine de zece ani, Leon Cloşcă purta uniforma de poliţist şi avea în subordine peste 100 de oameni. Era şeful Poliţiei oraşului Năsăud şi nimeni nu s-ar fi gândit la vremea respectivă că va ajunge să renunţe la cariera de ofiţer MAI pentru a se dedica unui domeniu complet diferit.

În 2015, după o reconversie profesională curajoasă, a ales să se întoarcă la pasiunea din copilărie – creşterea animalelor – şi să construiască, în localitatea Dumitra din judeţul Bistriţa-Năsăud, o fermă modernă de vaci cu lapte.

De la îngrăşarea tăuraşilor, la producţia de lapte

Primele investiţii au fost realizate cu ajutorul unui credit bancar şi cu sprijin consistent din partea părinţilor şi a fratelui său. La început, planurile erau însă diferite faţă de ceea ce avea să devină ulterior ferma. Leon intenţiona să dezvolte o exploataţie pentru îngrăşarea tăuraşilor. A construit un adăpost şi a început să lucreze primele 5 hectare luate în arendă.

Analizând însă piaţa şi încurajat de apropiaţi, a observat că sectorul laptelui oferea perspective mai bune în acel moment. „Preţul laptelui era avantajos iar condiţiile economice păreau favorabile unei ferme de vaci pentru lapte”, argumentează fermierul. Astfel, a decis să modifice construcţia iniţială şi să adapteze adăpostul pentru producţia de lapte.

Primele decizii importante

La 1 august 2015 s-a apucat efectiv de lucru, iar două luni mai târziu în fermă au ajuns primele opt vaci adulte. În noiembrie, efectivul a fost completat cu încă 15 animale, iar mica exploataţie începea deja să capete contur. Primele animale au fost vaci din rasa Bălţată Românească şi metişi de Bălţată cu Red Holstein, pe baza cărora Leon Cloşcă a construit ulterior întregul program de ameliorare genetică.

Pe măsură ce efectivul creştea şi provocările din fermă deveneau tot mai complexe, şi-a dat seama că zootehnia modernă nu mai poate fi făcută „după ureche”, aşa cum îşi aminteşte că se lucra odinioară în gospodăriile tradiţionale. „Am fost suficient de deştept ca să-mi dau seama cât de prost sunt în zootehnie”, spune astăzi, explicând momentul în care a înţeles că are nevoie de pregătire de specialitate pentru a putea performa.

În 2020 a absolvit Facultatea de Zootehnie şi Biotehnologii a USAMV Cluj-Napoca şi de atunci a început să-şi privească afacerea dintr-o altă perspectivă, mult mai orientată spre eficienţă, management şi performanţă tehnologică.

Drumul spre o schimbare tehnologică majoră

În 2018 a participat la înfiinţarea Grupului de Producători „Ţara Năsăudului” Cooperativă Agricolă, structură care avea să atragă proiecte europene de peste 2 milioane de euro pentru dezvoltarea bazei furajere, achiziţia de utilaje şi dotări destinate membrilor cooperativei.

Între timp, ferma sa a trecut prin mai multe etape de modernizare a sistemului de muls. De la instalaţiile simple, cu două posturi, până la soluţii improvizate de muls la conductă, fiecare etapă a fost dictată de creşterea efectivului şi de nevoia de a susţine o producţie tot mai ridicată de lapte.

Pe măsură ce efectivul s-a apropiat de 50 de vaci la muls şi potenţialul genetic al animalelor a crescut semnificativ, limita sistemului de muls folosit a devenit tot mai evidentă. În acest punct, fermierul a început să ia în calcul o schimbare radicală de tehnologie, orientată nu doar spre eficienţă, ci şi spre bunăstarea animalelor şi optimizarea producţiei: trecerea la mulsul robotizat.

Doi litri de lapte în plus în 24 de ore de muls robotizat

Decizia avea să marcheze cea mai importantă transformare tehnologică din fermă, odată cu implementarea sistemului de muls robotizat DeLaval VMS™ V310. Pentru a integra noua tehnologie, a ridicat un nou adăpost cu 52 de locuri de odihnă, în imediata vecinătate a grajdului existent. Trecerea la mulsul robotizat a schimbat imediat dinamica fermei.

„După prima zi de muls robotizat a crescut producţia medie pe cap de animal cu 2 litri şi nu am reformat nicio vacă din cauză că nu pot fi ataşate manşoanele pe mameloane”, îşi aminteşte fermierul. Un rol esenţial în această evoluţie l-a avut introducerea furajării individualizate la robot.

Efectele cumulate ale noii tehnologii s-au reflectat rapid în indicatorii de producţie ai fermei. În prezent, media zilnică a exploataţiei a ajuns la aproximativ 42 litri de lapte pe cap de vacă. Unele exemplare din fermă depăşesc chiar şi 70 de litri pe zi, confirmând potenţialul genetic valorificat mai eficient prin sistemul robotizat.

Impactul asupra sănătăţii ugerului

Tranziţia la mulsul robotizat a adus schimbări importante și în modul de gestionare a sănătăţii efectivului. Una dintre cele mai vizibile diferenţe a fost reducerea semnificativă a cazurilor de mastită, fermierul punând acest rezultat pe seama monitorizării permanente a laptelui şi a intervenţiilor rapide permise de sistem.

„Robotul analizează în timp real parametri precum conductivitatea laptelui pentru fiecare sfert al ugerului, semnalând imediat orice abatere. În acest fel, problemele sunt identificate în faze incipiente, înainte să ajungă la tratamente complexe sau pierderi de producţie. Este un lucru extraordinar să ştii cu două zile înainte că ţi se îmbolnăveşte vaca”, spune fermierul, subliniind schimbarea majoră faţă de sistemul clasic, în care multe probleme erau depistate tardiv.

Depistarea căldurilor silenţioase

În paralel, sistemul DeLaval VMS™ V310 a avut un impact direct şi asupra managementului reproducţiei. Acest model de robot de ultimă generaţie este echipat cu modulul RePro, care permite monitorizarea ciclurilor de călduri şi confirmarea gestaţiilor prin analiza parametrilor din lapte. Acest lucru este esenţial într-o fermă performantă, unde depistarea căldurilor silenţioase este dificilă.

Prin prelevarea şi analizarea automată a probelor de lapte în timpul mulsului, sistemul măsoară nivelul de progesteron pentru a identifica starea de călduri, a confirma gestaţia şi a detecta precoce anumite probleme de sănătate ale vacilor, precum mastita sau alte modificări ale stării de sănătate.

De la muncă manuală, la management digital

În timp, s-a modificat profund filosofia de lucru din fermă. Dacă în trecut accentul era pus pe intervenţie directă şi control manual, astăzi exploataţia funcţionează tot mai mult pe bază de date, automatizare şi prevenţie. Fermierul spune că robotul nu este doar un echipament de muls, ci un instrument de management complet al fermei, care influenţează atât producţia, cât şi sănătatea şi reproducţia animalelor.

Decizia de a trece la mulsul robotizat nu a fost luată peste noapte, iar fostul ofiţer de poliţie recunoaşte că, iniţial, era mai degrabă convins că soluţia potrivită pentru dezvoltarea fermei ar fi fost o sală de muls clasică. În viziunea sa, prezenţa omului în grajd rămâne esenţială, iar relaţia directă cu animalele nu poate fi complet înlocuită de tehnologie.

Totuşi, gestionarea unor fluxuri rigide de lucru ar fi presupus personal suplimentar şi o structură mult mai greu de coordonat. În aceste condiţii, robotul de muls a devenit treptat nu doar o opţiune tehnologică, ci o soluţie de echilibru între performanţă, bunăstarea animalelor şi eficienţa economică. Alegerea a fost influenţată şi de dorinţa de a reduce stresul vacilor şi de a le permite să îşi exprime mai bine potenţialul productiv, într-un sistem mai flexibil şi mai puţin intruziv.

STABILITATE ÎNTR-O PIAŢĂ INSTABILĂ

Privind acum în ansamblu, Leon spune că trecerea la mulsul robotizat a fost o investiţie care a schimbat nu doar modul de lucru din fermă, ci şi echilibrul economic al exploataţiei. Deşi contextul pieţei laptelui a devenit mai dificil, cu scăderi de preţ resimţite în ultimele luni, creşterea producţiei a compensat pierderile de venit, menţinând ferma într-o zonă de stabilitate.

Citeşte şi:
LEON CLOŞCĂ: „Produs românesc trebuie să însemne şi materie primă românească”

În prezent, exploataţia livrează zilnic, prin cooperativă, aproximativ 2.000 de litri de lapte către procesatorul Lacto Sinelli, cu care Leon Cloşcă spune că are o relaţie foarte bună, în special cu domnul Simion Drecşan, fondatorul fabricii de la Teaca. În viziunea sa, un obiectiv realist pentru următorii ani ar fi atingerea unui efectiv de aproximativ 60 de vaci în lactaţie şi a unei producţii medii zilnice de 45 de litri pe cap de animal, ceea ce ar duce ferma la un nivel de 2.700 de litri pe zi.