Ediţia din Banat a Conferinţei „Fermierii noştri” 2026 s-a remarcat prin prezenţa numeroasă a fermierilor, a furnizorilor de inputuri pentru agricultură şi a mediului universitar, dar şi prin absenţa decidenţilor politici, co-responsabili pentru agricultură.

„Agricultura noastră, responsabilitatea noastră”

„Am plecat de la credința că toți suntem responsabili de modul în care arată agricultura românească şi avem toți grijă de ea. Întrebarea este: facem destul pentru agricultura românească sau am putea face mai mult? Și dacă da, în ce direcție trebuie acționat?”, a declarat Bogdan Romaniuc, Event Director și fondator BORO Communication, în deschiderea Conferinţei „Fermierii noştri„, desfăşurată la Timişoara.

Responsabilitate pentru familie, mediu şi consumator

O clasificare a nivelurilor de responsabilitate, în sensul clasic şi direct, a fost făcută de Joao Castro, General manager al KC Agro Management: „Prima mea responsabilitate şi grijă este faţă de familia mea, apoi, în firmă, sunt responsabil în faţa acţionarilor şi faţă de angajaţi”.

Vis-à-vis de responsabilitatea directă a fermierilor, la cele spuse de Joao Castro, Adrian Iacob, fermier din Timiş, a adăugat și „responsabilitatea faţă de consumator, adică exact ceea ce încearcă să reglementeze Uniunea Europeană prin toate normele și constrângerile impuse de-a lungul anilor”.

Respectarea condiţionalităţilor şi concurenţa inegală

Trecând la un nivel superior, fermierii sunt responsabili şi datori să protejeze mediul înconjurător. În acest context, fermierul Vasile Târziu a reamintit faptul că subvențiile UE pentru agricultură „nu sunt date pentru a ajuta fermierii, ci sunt alocate pentru ca aceştia să respecte nişte norme stricte de protecţie a mediului”. Dar Europa deţine doar cca. 7% din totalul terenului arabil al plantei, iar restul statelor nu respectă aceleaşi norme de protecţie a mediului: cultivă plante modificate genetic, utilizează produse de protecţia plantelor care nu mai sunt demult omologate în UE, etc. Din cauza diferenţelor uriaşe de bani care intră în agricultură în diferite state, în principal subvenţii, „apare specula între state” şi o concurenţă neloială.

„În aceste condiţii inegale de lucru şi de piaţă, nu se poate vorbi despre egalitate între fermierii din Uniunea Europeană şi restul statelor”, a mai spus Vasile Târziu.

Deficitari și la procesare

Pe lângă aceste condiţii inegale de subvenţionare, România este încă „dificitară în sectorul de procesare”, a reamintit Adrian Iacob. Asta, chiar dacă la nivel de dotare tehnică tindem să ne apropiem de fermierii europeni. Astfel că, pentru a putea intra în competiţie egală şi directă cu fermierii din vestul Europei, „este nevoie de o concentrare mai mare pe valorificarea superioară a produselor agricole”.

Asociere şi o singură voce pentru fermieri

Acum există numeroase asociaţii ale fermierilor pe diverse sectoare de activitate şi fiecare își urmărește strict propriul interes. „Trebuie să fim uniți, trebuie să ne creăm asociații și organizații care să ne reprezinte în adevăratul sens al cuvântului, pentru a exista o abordare unitară şi o singură voce din partea fermierilor, care să fie luată în seamă de către decidenţi”, a mai spus fermierul Adrian Iacob.

În acelaşi timp,  Joao Castro, în calitate de membru fondator al uneia dintre cele mai mari organizaţii ale fermierilor, a reamintit faptul că „este o mare diferenţă între a sta la masă 5-6 fermieri şi cu totul altceva este să ai în spate câteva mii. Noi ca sector trebuie să fim o voce puternică pentru a ne putea face auziţi”.

Digitalizare şi eficientizare

Reducerea birocraţiei şi digitalizarea „relaţiei cu APIA şi cu alte autorităţi ale statului” ar putea să fie de mare ajutor pentru fermieri şi ar trebui „să intre în responsabilitatea statului”.

Agricultura presupune folosirea unor „instrumente” moderne care să uşureze munca fermierilor şi, totodată, să reducă și costurile de producţie. „Eficientizarea muncii în agricultură este una dintre responsabilităţiile fermierilor”, consideră Emanuel Iercan, administrator Terracult.

Subiectul este unul complex şi „super utilizat”. „Nu știu dacă este cineva care să nu se gândească astăzi la eficientizare. Eficientizarea este viitorul, iar soluţiile sunt numeroase. Suntem încă la început cu această eficientizare, fie că vorbim de partea operațională sau de logistică, există un progres semnificativ şi în tehnologie AI (Artificial Inteligence), dar suntem încă în fază incipientă”, a mai spus Emanuel Iercan.

Animozitățile care ”macină” agricultura

În contextul actual, în care „tehnologiile au, din păcate, doar o mică cotă din profitul sau pierderea unei ferme”, Alexander Degianski a adus în discuţie şi o altă mare problemă „din cauza căreia suntem în situația de astăzi: animozitatea între fermierii mici și mari, între zootehnie și vegetal şi între fermierii români și fermierii străini”. De asemenea, lipsa asocierii reale între fermieri poate fi considerată o „lipsă sau neasumare a responsabilităţii”. „Nu în ultimul rând, trebuie să înțelegem că și partea politică poartă o mare parte a responsabilităţii pentru situaţia în care ne aflăm”, a conchis tânărul fermier din Banat.

Citeşte şi: Călin Fărgaciu: Acum este ruletă rusească, supravieţuim noi sau femierii maghiari. Cine rezistă până în septembrie… scapă

Asigurarea înseamnă tot responsabilitate

Reamintind faptul că „asigurările nu sunt un panaceu universal, dar pot fi un suport, un ajutor în agricultură”, Cerasela Tudor, Senior Consultant Agribusiness în cadrul Aon România, a subliniat că „asigurarea pentru viitor poate fi parte din responsabilitatea fermierilor”.

De cele mai multe ori este suficient să fim lăsaţi să ne facem treaba

Aproape toţi fermierii speakeri la Conferinţa „Fermierii noştri” în Banat au prezentat numeroase situaţii în care autorităţile statului au responsabilitatea de a ajuta sectorul agricol. Cu toate acestea, aşa cum a subliniat Alexander Degianski, director Forest & Biomass România, „de cele mai multe ori nu este nevoie să primim ajutor de la Guvern, de cele mai multe ori trebuie doar să fim lăsaţi în pace să ne facem treaba. Apă şi căi ferate, acestea sunt cele două lucruri de care avem nevoie”.

Desigur, autorităţile statului trebuie să îşi facă datoria, controalele legale, dar nu excesiv şi fără a perturba activităţile curente ale fermierilor.

Autorităţile statului nu ar trebui să intervină „în ceea ce privește gestionarea apelor şi a îngrăşămintelor şi a politicilor proprii ale fiecărei ferme”, a spus Cosmin Micu, făcând referire în special la situaţiile în care „planul de fertilizare sau planul de cultură se face într-un birou, dar ceea ce se aplică într-o fermă din Timiş nu se poate aplica la Vaslui sau în alte colţuri diametral opuse ale ţării”.

„Cel mai probabil, schimbarea este singura constantă din viața fermierilor şi tot ceea ce putem face este să fim preveniți și să ne adaptăm”, ar putea fi una dintre concluziile Conferinţei „Fermierii noștri” din Banat.