„Investiţiile în irigaţii ne ajută să facem furaje de calitate”, a declarat Ioji Zifceak, unul dintre proprietarii grupului de firme Maxagro, cu prilejul unui eveniment organizat de Diva Sol în parteneriat cu Bayer, la Cramele Recaş.

„Anul trecut am investit foarte mult în modernizarea fermei și extindere, iar acum vrem să investim în irigații pentru a face furaje de calitate pentru vacile de lapte”, spune Ioji Zifceak.

Ioji Zifceak: Costul de producţie pentru lapte scade, la fel şi preţul de vânzare

În ultimii ani, Maxagro a făcut investiţii majore în ferma de vaci de lapte „tocmai pentru a putea face față anilor care vin cu prețuri mici pentru lapte”, spune Ioji Zifceak. „Nu ne este frică de prețul (de vânzare, n.r.) care va veni, dar se pare că va scădea cu cca. 30%. Acum primim 2,7 lei/litru şi se prevede undeva la 2 lei/litru de luna viitoare„.

În acelaşi timp, datorită investiţiilor făcute în ferma de vaci de lapte, atât în genetică cât şi în facilităţi, Ioji Zifceak se aşteaptă ca „costul de producţie să scadă de la cca. 1,4 lei pe litru, până la 1 leu/litru”.

Din păcate, în ceea ce priveşte preţul laptelui, Ioji Zifceak spune că „nu avem așteptări foarte bune, chiar dacă noi suntem pozitivi și niciodată nu ne plângem chiar dacă sunt perioade mai grele şi se prevede un an dezastros. Avem o producție de lapte foarte bună, dar se anunță o scădere a preţurilor pentru lapte”.

Ioji Zifceak: nu suntem ajutaţi la fel ca fermierii din Polonia sau Ungaria

După o serie de exeprienţe mai puţin plăcute cu derularea unor proiecte cu fonduri europene, Ioji Zifceak a constatat că „este foarte mare birocrăția, sunt foarte multe lucruri/cerinţe foarte greu de implementat și când tragi linia mai bine faci pe banii tăi și eviţi birocrația”.

Anul trect Maxagro a depus 3 proiecte pentru fonduri europene, inclusiv pentru irigaţii şi nu a avut nici un proiect aprobat. „Am plătit foarte mulți proiectanți și am cheltuit mult fără să avem proiecte aprobate. Mai bine facem leasing sau credit, asta-i viața și este mai bine”, spune Ioji Zifceak.

„Păcat că țara ar putea să beneficieze de fondurile europene dacă aplica mai spimplu toate regulile, la fel ca în Polonia, ar accesa foarte mulți fonduri, dar foarte, foarte multă lume este dezamăgită. Economia asta este ca o mașinărie: dacă nu ai roți sau nu ai motor sau nu ai capotă, nu funcționează”, declară Ioji Zifceak.

În condiţiile în care dezvoltarea economiei nu este stimulată Ioji Zifceak spune că oamenii de afaceri aleg „să îşi securizeze şi să restrângă cheltuielile și să nu mai facă investiții, ceea ce aduce un minus economiei”. În acest sens, Ioji Zifceak a dat exemplul Poloniei şi Ungariei unde sunt subvenții de până la 800 de euro/vacă, în timp ce „noi primim foarte puţin doar pentru primele 260 de vaci și după aia nu mai primesti nimic, aşa nu poți să concurezi pe o piața liberă”.

„Am avut de gând să investim mult mai mult în zootehnie, dar acum cumva stagnăm, așteptăm să vedem ce se va întâmpla şi este păcat pentru că țara asta are nevoie de bani, are nevoie de o economie care să funcționeze”, a declarat Ioji Zifceak.

Cultură dublă la irigat

Pentru a eficientiza potenţialul terenului irigat, din toamna anului trecut, la Maxagro se aplică un sistem de cultură dublă: secara furajeră semănată în toamnă va fi recoltată în primăvară devreme pentru siloz, iar pe terenul eliberat va fi semănat porumb, tot pentru furaj (siloz). „Dorim să folosim eficient terenul irigat şi ne-am gândit că cea mai bună variantă este să facem două culturi. Anul ăsta avem peste 1000 de hectare cu secară cultură pentru siloz după care o să semănăm cultura a doua porumb siloz. Astfel, cu două culturi sperăm să facem un profit de 1000 de euro minim pe hectar la a doua cultură”, a declarat Ioji Zifceak.

Din păcate, sorgul nu va mai intra în planul de culturi de la Maxagro. „După mai mulţi ani în care am făcut încercări, nu vom mai continua cu sorgul pentru că nu este bun calitativ pentru vaca de lapte. Merge bine pentru vaca de carne și pentru biogaz, dar pentru vaca de lapte”, apreciază Ioji Zifceak.

Rapiţa şi grâul conduc în topul profitabilităţii

În topul profitabilităţii culturilor, rapiţa a fost anul trecut cea mai bună cultură pentru Maxagro. „La rapiţă am făcut 3850kg/ha, producţie medie pe cele 7800 de hectare cultivate”, ne-a declarat Ioji Zifceak.

La fel ca în majoritatea judeţelor din vestul ţării, „în anii trecuţi porumbul era campionul profiturilor, dar acum se pare că foarte puţin fermieri mai cultivă porumb”, supune administratorul Maxagro.

În mod relativ surprinzător, în 2025, grâul s-a plasat pe locul al doilea în topul profitabilităţii culturilor la Maxagro, aşa cum a spus Ioji Zifceak: „am avut aproape 8 tone la hectar producție la grâu și am vândut cu 900 lei/tonă grâul furajer”.

Maxagro administrează o suprafaţă totală de 20.000 de hectare, iar echipa de specialişti a companiei se străduie să aplice o rotaţie care să respecte principiile agronomice de bază, ştiiut fiind care sunt efectele negative ale unei rotaţii scurte grâu/rapiţă. „Avem o rotație foarte bine definită şi stabilită, iar planul de culturi ne permite să cumtivăm cca. 3 mii de hectare de porumb, cam 2 mii de hectare de floarea soarelui, 1200 de hectare de orz, grâu și rapiță. Facem o rotație corectă și reducem astfel riscul apariţiei de boli specifice pentru rapiță și grîu”, ne-a asigurat Ioji Zifceak.

Irigaţiile ar putea dubla producţia de furaje

Într-un an cu condiţii normale, la Maxagro se produc în medie cca. 40 de tone de siloz de porumb pe hectare. În condiţiile de secetă extremă de anul trecut, pentru a asigura stocul de furaje necesare pentru ferma de vaci de lapte a Maxagro a fost nevoie să fie utilizată o suprafaţă dublă de teren.

„Datorită secetei, în 2025 am recoltat doar 26 de tone de porumb siloz/ha, iar anul acesta, la irigat sperăm să facem minim 60-80 de tone pe hectare”, apreciază Ioji Zifceak. Desigur, atât cantitatea, cât şi calitatea este foarte importantă şi prin irigare se va obţine un siloz de porumb cu un conţinut superior de amidon (energie) şi proteină.

Anul acesta s-a reușit să se autorizeze pomparea din râul Bârzava a câte 3.000 m3 de apă/zi pentru a completa rezervele de apă din lacurile Maxagro care însumează câteva sute de hectare de luciu de apă. „Investim masiv în irigații şi o să avem în total cca. 1.200 de hectare la irigat. Aşa o să producem un porumb de calitate pentru furaj/siloz”.