„Până în urmă cu 2-3 ani, porumbul a fost cea mai profitabilă cultură, cel puţin la noi în zonă”, apreciază Moise Suricescu, fermier cu o bogată experienţă din Şandra, jud. Timiş.

„Porumbul a fost cea mai profitabilă cultură, nu rapița, cum spun alții. Cultura de porumb a fost cea mai profitabilă datorită cheltuielilor mult mai mici decât la cultura de rapiță și vorbesc de producții în condiţii normale, nu de excepție”, ne-a declarat Moise Suricescu.

În condiţiile agrometeorologice din ultimi ani şi pentru că există un deficit destul de mare de apă, cultura porumbului a pierdut masiv teren în zona de vest a ţării. „În condițiile acestea, de vreo 2-3 ani, trebuie să ne reorientăm asupra altor culturi”, ne-a spus Moise Suricescu. „O să crească, probabil, floarea soarelui în detrimentul porumbului foarte mult în zonă”.

Moise Suricescu: culturile din toamnă se prezintă bine

În toamna anului trecut fermierul a semănat 110 ha cu grâu, iar în primăvară urmează să semene porumb și floarea soarelui. Suprafaţa destinată fiecărei culturi de primăvară încă nu a fost stabilită. „În funcție de cantitatea de apă care se va acumula în sol o să împart terenul între porumb și floarea soarelui, cel mai probabil în detrimentul porumbului o să crească suprafaţa pentru floarea soarelui, mai mult ca sigur”, a spus Moise Suricescu. „Încă nu am luat o decizie, pentru că este prea timpuriu și nu știm câtă apă se va acumula în sol. Sperăm să fie un an mai bun decât ultimi ani şi, dacă ne uităm afară, vremea ne promite”, apreciază Moise Suricescu.

„Abia la sfârșit de martie, început de aprilie, putem să ne facem ca un orizont de timp, dar nici atunci nu putem fi siguri, în special pentru culturile de primăvară. Dar avem o șansă în plus faţă de anii trecuţi”, a declarat Moise Suricescu.

Moise Suricescu: folosim seminţe şi pesticide de top, dar nu putem controla vremea

Pentru că l-am întâlnirea cu Moise Suricescu a avut loc la evenimentul Corteva Learning Day, fermierul a evidenţiat faptul că utilizarea seminţelor/geneticii de la marile companii, la fel ca şi a produselor pentru protecţia plantelor este o practică curentă pentru marea majoritate a agricultorilor, la fel ca şi folosirea unor maşini agricole moderne. Cu toate acestea, „noi, fermierii nu putem controla vremea”, a subliniat Moise Suricescu.

Terenurile bune „suferă” mai mult în condiţii de secetă

Condiţiile meteorologice, în special nivelul de precipitaţii a fost deficitar şi în partea de vest a ţării. „Din păcate, cu toate că stăm pe un teren foarte bun, asta nu este suficient”, ne-a spus Moise Suricescu.

„Terenurile foarte bune, cu conținut mare de humus, suferă cel mai rău sau cel mai aprig la condițiile meteo, în special la secetă. În principiu, aceste terenuri promit foarte mult, dar să fie și condiții cât de cât favorabile. Nu condiții de excepție, dar cel puţin condiții medii, normale. Abia atunci ne putem aștepta la producție”.

Minim till vs lucrări clasice, o falsă problemă

Tehnologiile moderne, specifice agriculturii regenerative „a cucerit teren”, mai ales în ultimul deceniu şi în condiţiile reducerii nivelului de precipitaţii. Cu toate acestea, din punctul său de vedere, Moise Suricescu consideră că „este o falsă problemă modul în care se face referire la lucrările clasice şi minim till”. Practic, în adaptarea tehnologiei ar trebui „să ținem cont de culturile care le punem şi teren”, consideră fermierul.

„Vedem cu toţii deficitul tot mai mare de apă și, cu cât răsturnăm brazda și facem lucrări mai multe, cu atât pierdem mai multă apă și avem tot mai puțină. Este foarte adevărat. Dar nu putem spune (încă) dacă este bine să facem minim till la culturile de primăvară și în special la porumb, floarea soarelui şi soia”, apreciază Moise Suricescu.

„Cel puțin pe anumite terenuri, pe cernoziomuri, cine face minim till la culturile de primăvară n-are decât de pierdut. Ca să obținem culturi cu producții maxime, trebuie să rămânem încă, pentru o perioadă, la lucrările clasice, cele care ne dau satisfacție. Repet, pe cernoziom, pe terenurile bune”, spune Moise Suricescu.

Desigur, tehnologia trebuie adaptată tipului de sol. „În lăcoviște şi podzoluri este o altă discuție. De asemenea, la culturile de toamnă, în special la grâu, la cereale păioase şi la rapiță, se pretează minim till sau no till. Iar fiecare fermier îşi asumă tehnologia pe care o adoptă” este concluzia lui Moise Suricescu.

„Fiecare poate să adopte minim til sau no til în funcţie de utilajele care le are pentru culturile de toamnă. Acolo este alta discuție, pentru că aceste culturi nu necesită o mobilizare a solului atât de adâncă, au alt tip de rădăcină față de porumb, floarea soarelui şi soia”.

Citeşte şi: Strip-till = No-till şi minim-till într-o singură trecere. 5 avantaje ale cultivării în benzi