Nichifor Lăscău nu poate recolta porumbul pe 50 hectare din cauza vremii. Are de gând să lase terenul pârloagă.
Agricultura românească intră într-o zonă periculoasă. Nichifor Lăscău, din Luncani, jud. Cluj, are o fermă mixtă de familie cu 230 ha de teren arabil, din care 180 proprietate, și 300 de oi.
PORUMB NERECOLTAT PE 50 HECTARE DIN CAUZA VREMII
Acesta anunță că 50 de hectare de porumb au rămas nerecoltate, iar alte 40 de hectare nearate riscă să fie abandonate complet în primăvară, din cauza prețurilor care nu mai acoperă nici măcar costurile minime.
„Este dezastru. Porumbul e în câmp pentru că are umiditate mare și nu se poate aduna”, spune fermierul.
În statele din Regiunea Mării Negre, recoltarea porumbului a fost împiedicată sau îngreunată de excesul de umiditate în toamna 2025! Care sunt riscurile depozitării porumbului la umiditate prea mare!
După un an afectat grav de secetă, producția este slabă, doar câteva tone/ha, iar prețul porumbului s-a prăbușit.
CHELTUIALĂ MARE, PREȚURI JOASE
La 85 de bani/kg, preț calculat la standard de umiditate, cultivatorii ajung să încaseze mult mai puțin în realitate.
„După penalizările de umiditate, ajungi la 60 de bani pe kilogram. Profit zero. Dacă ar fi fost 90 de bani/kg la vânzarea fizică, era acceptabil. În condițiile actuale, nu avem nicio speranță nici pentru anul viitor”, explică acesta.
CÂMP NEARAT, PORUMB NERECOLTAT! NICHIFOR LĂSCĂU ARE DE GÂND SĂ LASE TERENUL PÂRLOAGĂ
În aceste condiții, munca de un an riscă să fie pierdută complet. Vremea neprilenică, zăpada de 10–15 cm și lipsa soarelui din ultimele luni au blocat lucrările agricole.
„De trei luni, soarele l-am văzut în doar patru zile. Nu poți intra pe câmp la adunat porumbul, eliberat terenul și la arăturile de sezon”, spune fermierul.
Nichifor Lăscău: ”Dacă recoltez în februarie-martie, nu mai are rost să cultiv terenurile și mă gândesc să las pârloagă vreo 50 de hectare. Nu mai cultiv. Nu mai investesc”.
„DACĂ E SECETĂ, PIERD! DACĂ SE FACE PRODUCȚIE, CADE PREȚUL ȘI IARĂȘI PIERD!”
Costurile au explodat. Îngrășămintele au ajuns la 3.300 lei/tonă, iar investiția totală la porumb sare de 5.000–5.500 lei pe hectar.
„Dacă vine secetă, pierzi. Dacă vine un an bun și e producție mare în toată țara, prețul se prăbușește. În ambele cazuri pierzi”.
Situația este agravată de arendele foarte mari. În zonă, fermierii plătesc echivalentul a peste 1.000 kg de grâu/ha, iar în unele cazuri chiar 2.000 de lei/ha.
„La prețurile astea la cereale, e faliment curat”, avertizează Nichifor Lăscău.
CULTURA DE GRÂU ARATĂ BINE
În timp ce porumbul devine nerentabil, grâul rămâne singura cultură care mai oferă o șansă de supraviețuire. „La grâu rămâi cu 100 de euro pe hectar, plus subvenția”, explică acesta, favorizat de faptul că are 180 de hectare în proprietate și nu este obligat să plătească arendă.
Nichifor Lăscău a semănat aproximativ 60 de hectare de grâu, iar starea culturii este una foarte bună.
„Grâul arată frumos, chiar excepțional. Nu l-am fertilizat încă, aștept ridicarea restricțiilor APIA pentru a aplica îngrășăminte”.
BUGET LIMITAT, INVESTIȚII ATENT CALCULATE
Pentru a reduce riscurile, fermierul a stabilit un buget strict pentru investiția la hectarul de grâu. „Nu vreau să depășesc 4.000 de lei pe hectar, cu un obiectiv de producție de aproximativ 5 tone/ha. Totul depinde de evoluția vremii în primăvară”, susține acesta.
