„Agricultura de precizie, digitalizarea, automatizarea, maşinile autonome şi electrice, dar mai ales clientul final – fermierii şi contractorii au fost sarea şi piperul unui regal, fără egal” la Agritechnica 2025, aşa cum ne-a relatat prof. Ovidiu Ranta.
Ovidiu Ranta: ”Tendinţele generale se păstrează, ritmul a scăzut”
„Tendințele generale şi liniile directoare trasate în urmă cu un deceniu aproape continuă şi se dezvoltă, cu toate că ritmul este un pic încetinit şi vedem asta din numărul de aplicații pentru inovații, care a fost aproape la jumătate în 2025 față de ediția anterioară”, aceasta este una dintre concluziile unui fin şi imparţial observator, prof. dr. ing. Ovidiu Ranta, USAMV Cluj-Napoca şi membru al juriului pentru inovaţii la Agritechnica.
O posibilă explicaţie a volumului redus de inovaţii ar fi „situația contextuală din Europa, care a impus o oarecare precauție în toate domeniile şi în special în alocarea fondurilor pentru cercetare şi dezvoltare. Majoritatea pieţelor s-au contractat, indiferent că vrem sau nu să recunoaștem, iar preţurile rămân încă ridicate pentru maşinile agricole şi tehnologie”, consideră Ovidiu Ranta.
Una dintre observaţiile oarecum personale ale lui Ovidiu Ranta este legată de atmosfera normală, profesională şi profesionistă din standurile Agritechnica. „Faţă de ediţiile anterioare, am remarcat o revenire la normalitate şi o abordare corectă, fără un marketing agresiv, a vizitatorilor. Ceea ce indică aducerea în prim-plan a potenţialilor clienţi, a fermierilor” , a remarcat Ovidiu Ranta, prof. USAMV Cluj-Napoca şi membru al juriului pentru inovaţii Agritechnica.
„Imagistica agricolă” necesită intepretare umană
Digitalizarea agriculturii se bazează tot mai mult pe informaţiile culese de către senzori şi camere video speciale. Camerele video scanează în detaliu solul şi culturile şi transformă informația în date reale. Dar adevărata provocare o constituie analiza şi interpretarea volumului uriaş de date colectate, care necesită programe tot mai performante. Maşinile şi tehnologia sunt diponibile, iar inteligenţa artificială şi învățarea automată (machine learning) oferă cele mai bune soluţii agrotehnice. Cu toate acestea, omul rămâne cel care ia deciziile finale, inclusiv în ceea ce priveşte achiziţia maşinilor agricole.
Ovidiu Ranta: Dronele aşteaptă reglementările oficiale
Un sector mult mediatizat şi care a cunoscut o dezvoltare explozivă în ultimul deceniu, cel al dronelor agricole, este acum „pus în așteptare”, apreciază Ovidiu Ranta, deoarece „în ceea ce priveşte partea de zbor, dronele sunt bine dezvoltate, dar utilizarea lor în agricultură, în special partea de stropit/pulverizare, încă nu este reglementată în UE”.
Automatizare şi autonomie
Tot mai multe operaţiuni şi lucrări din ferme continuă să fie automatizate, iar acest fenomen a fost vizibil la fiecare stand. De asemenea, dezvoltarea vehiculelor autonome este în plină expansiune și „urmează să fie prezente în aproape fiecare fermă”, este de părere Ovidiu Ranta. Dar, vehiculele autonome vor continua să evolueze pentru multă vreme în paralel cu tractoarele convenționale şi va fi nevoie de operatori care să le supravegheze.
În ceea ce priveşte circulaţia tractoarelor autonome pe drumurile publice, „industria maşinilor agricole se aşteaptă ca sectorul automobilelor să facă mai întâi demersurile necesare obţinerii reglementărilor oficiale”, a declarat Eric Hansotia, CEO al AGCO, la conferinţa de presă Valtra de la Agritechnica 2025.
Electrificarea tractoarelor, încotro?
Numărul tractoarelor electrice şi hibride de la Agritechnica 2025 a crescut vizibil comparativ cu ediţiile anterioare. Modele diverse de tractoare electrice au fost prezentate de către majoritatea producătorilor, mari şi mici. „Trebuie însă făcută distincţia între conceptul de tractor electric dotat cu motor diesel, generator şi transmisie electrică şi tractorul pur electric, pe baterii, similar autovehiculelor, deoarece bateriile electrice au (încă) o capacitate limitată de autonomie şi putere de a produce lucru mecanic/forţă, ceea ce le face necompetitive în raport cu tractoarele clasice”, a explicat Ovidiu Ranta.
Îngrăşămintele organice revin în actualitate
Un sector care cunoaşte o revigorare este cel al echipamentelor destinate aplicării îngrăşămintelor organice lichide și solide. Acestea constituie o resursă valoroasă pentru producția agricolă şi vin să completeze deficitul de îngrăşăminte chimice de sinteză. „Are loc o reevaluare a potențialului îngrășămintelor organice, a tehnicilor şi a maşinilor de aplicare a acestora”, a remarcat Ovidiu Ranta.
Aceast sector este deosebit de important şi pentru fermierii români, în condiţiile în care la noi clasicul gunoi de grajd şi dejecţiile lichide au fost relativ neglijate în ultima vreme. „Acum este diponibilă o tehnică de distribuție curată, chiar cu rată variabilă, şi sisteme avansate de măsurare a proprietăților fizico-chimice ale acestor îngrășăminte organice care să facă fertilizare foarte bine şi precisă”, a punctat specialistul român.
Citeşte şi: Fendt Xaver 104 GT – revoluția roboticii agricole
