Bruxellesul insistă pe plafonarea subvențiilor agricole, dar statele membre se revoltă. Cine și de ce nu este de acord cu plafonul de 100 de mii de euro/an?
Uniunea Europeană se află din nou în mijlocul unei dezbateri tensionate privind viitorul Politicii Agricole Comune (PAC).
Comisia Europeană propune plafonarea plăților pe suprafață la 100.000 de euro pe an, o măsură menită să limiteze subvențiile pentru marile exploatații și să redirecționeze fondurile către fermele familiale mici și mijlocii.
În timp ce Bruxellesul consideră că reforma este necesară pentru echitate și sustenabilitate, mai multe state membre percep planul drept o amenințare la adresa propriului sector agricol.
De ce vrea Comisia plafonarea subvențiilor?
Comisarul european pentru Agricultură, Christophe Hansen, este ferm: PAC trebuie să sprijine prioritar fermele familiale, care, potrivit datelor prezentate, câștigă cu 47% mai puțin decât alte tipuri de exploatații. În condițiile unui buget european limitat, el argumentează că este necesar ca banii publici să ajungă acolo unde sunt lacune de piață și unde veniturile sunt cele mai vulnerabile.
Hansen insistă că plafonarea la 100.000 de euro ar afecta doar un segment extrem de mic: aproximativ 4% dintre exploatațiile europene. 96% dintre fermieri nu ar simți absolut nicio schimbare. În opinia sa, opoziția unor state nu reflectă realitatea economică, ci interese politice interne.
Germania, liderul contestatarilor: „Efectele sunt nedrepte”
Ministrul federal al Agriculturii din Germania, Alois Rainer, este unul dintre cei mai vocali critici ai reformei. El susține că impactul plafonării ar fi foarte diferit de la o țară la alta, ceea ce ar duce la distorsiuni între statele membre. Germania cere flexibilitate națională și respinge orice limită impusă uniform de Bruxelles.
Mai mult, Berlinul refuză și creșterea plafonului pentru ajutoarele cuplate, considerând că responsabilitatea stabilirii acestor mecanisme trebuie să rămână la nivel național.
Fermierii, impozitați pentru solarii, răsadnițe și silozuri! Noul Cod Fiscal pune presiune pe agricultură
Estul Europei se teme de efecte negative asupra fermelor productive
State precum Ungaria și Slovacia avertizează că plafonarea ar afecta nu doar exploatațiile uriașe, ci și fermele familiale de dimensiuni medii, tipice regiunii. Slovacia atrage atenția că fermele mari sunt cele mai productive și că reducerea subvențiilor le-ar putea vulnerabiliza economic, cu posibile efecte negative asupra securității alimentare.
Unii miniștri consideră că plafonarea este o măsură simplistă, care ignoră realitățile structurale ale agriculturii est-europene, unde fermele sunt adesea mai mari din motive istorice și geografice.
Austria și Grecia, deschise la compromis
Spre deosebire de tabăra contestatarilor, Austria și Grecia au o poziție mai flexibilă. Ambele ar putea accepta plafonarea subvențiilor, cu condiția ca bugetele naționale totale alocate PAC să nu fie reduse.
Hansen îi liniștește: plafonarea nu va scădea alocările financiare ale statelor membre, ci doar va modifica distribuția internă a banilor.
Italia și Franța: îngrijorări privind „renaționalizarea” politicii agricole
Italia vede în noile propuneri riscul unei fragmentări a PAC. Ministrul Francesco Lollobrigida cere „modificări substanțiale” și atrage atenția că bugetul minim de 10% pentru dezvoltare rurală este insuficient. Roma se teme că statele membre vor fi nevoite să suplimenteze din bugete naționale programele agricole, ceea ce ar crea inegalități între nord și sud.
Franța pune accent pe rolul social al PAC. Ministrul Annie Genevard subliniază că aceste fonduri stabilizează veniturile fermierilor și, implicit, contribuie la securitatea alimentară europeană. Parisul cere garanții că zonele defavorizate și fermele din regiuni montane nu vor pierde bani.
Birocrația – noul front de luptă între Germania și Comisia Europeană
În paralel cu dezbaterea privind plafonarea, Germania a cerut amânarea cu un an a introducerii obligației de înregistrare electronică a utilizării pesticidelor. Deși Comisia consideră că perioada de tranziție este suficientă, 12 dintre cele 13 delegații care s-au exprimat au susținut propunerea Germaniei.
Comitetul SCoPAFF a aprobat deja amânarea termenului la 1 ianuarie 2027, iar Berlinul confirmă că va folosi această opțiune. Ministrul Rainer subliniază că nu poate promite simplificare fermierilor „în timp ce îi copleșim cu noi obligații administrative”.
Ce urmează?
Dezbaterea din Consiliul Agricultură arată că reforma PAC va fi dificilă. Deși Comisia insistă că doar un număr foarte mic de ferme ar fi afectate de plafonare, statele membre privesc măsura prin prisma propriilor structuri agricole și a presiunilor politice interne.
În lunile următoare, se așteaptă negocieri intense, cu posibile compromisuri privind pragul de plafonare, mecanismele de degresivitate și flexibilitatea statelor în aplicarea regulilor.
