România, în pericol să piardă peste 17 miliarde de euro din viitorul buget european pentru agricultură!

Comisia Europeană a publicat pe 17 septembrie 2025 propunerea privind alocările minime pentru Politica Agricolă Comună (PAC) după 2027, iar România riscă o diminuare substanțială a fondurilor.

Potrivit calculelor, țara noastră ar trebui să beneficieze de minimum 77,6 miliarde de euro din bugetul Uniunii pentru perioada 2028–2034, însă Comisia propune doar 60,2 miliarde – o diferență de 17,4 miliarde de euro!, transmit reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare.

De la 46,6 miliarde euro la… mai puțin decât am avea dreptul

În exercițiul financiar 2021–2027, România a primit 46,6 miliarde de euro din bugetul total al Uniunii Europene, de 1,2 trilioane euro. Raportând proporțional la noul cadru financiar multianual de 2 trilioane euro, alocarea minimă ar fi trebuit să crească la 77,6 miliarde euro.

Creștere „falsă” de 18%

Pentru România, se prezintă în mod eronat o creștere de 18%, de la 13.99 miliarde, la 16.57, față de exercițiul financiar 2021 – 2027. Informația este cât se poate de falsă, având în vedere că, comparația se face doar cu finanțarea primului pilon CAP (Plăți directe).

Politica Agricolă Comuna, are, prin constituție, doi Piloni:

• Pilonul I – Finanțat integral din Fondul European de Garantare Agricolă (FEGA)
• Pilonul II – Finanțat prin Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală (FEADR)

În perioada 2021-2027, România a beneficiat de:

• Pilonul I FEGA – 13.793,83 mld. Euro
• Pilonul II – 7.675,40 mld. Euro
• deci un total de 21.469,23 mld. Euro

Comparația Comisiei Europene, doar cu bugetul primului Pilon, este profund incorectă, atâta vreme cat bugetul pe agricultura al României este momentan format din suma celor 2 piloni.

Impactul inflației: necesarul real – aproape 28 miliarde euro

În condițiile unei inflații de peste 30% în ultimii 7 ani, necesarul real pentru perioada 2028–2034 ar fi de cel puțin 27,91 miliarde euro (21,47 miliarde + 6,44 miliarde ajustare pentru inflație).

Fără finanțare pentru irigații, depozite și procesare

Noua propunere elimină finanțări pentru investiții esențiale – irigații, spații de depozitare și facilități de procesare – ceea ce riscă să afecteze competitivitatea agriculturii românești și balanța comercială a țării.

CITEȘTE ȘI: Agricultura în FALIMENT! Zeci de fermieri români au intrat în insolvență în 2025!

Apelul fermierilor: „Agricultura trebuie să rămână prioritară”

Noi, fermierii și cooperativele României, avem nevoie de sprijin pentru a susține optim securitatea alimentară a țării.

Agricultura României și Mediul Rural au nevoie de finanțare adecvată. Este necesar un buget cel puțin la același nivel ca cel din programarea actuală (21.47 md euro) + rata inflației de minimum 30%(6,44 md euro), respectiv 27,91 md euro.

„Agricultura este responsabilă de securitatea alimentară a cetățenilor europeni și trebuie menținută la același nivel de prioritate ca apărarea, securitatea și extinderea.

România are nevoie de un buget PAC consistent pentru a evita dependența de importuri și pentru a-și sprijini fermierii și mediul rural”, se arată în mesajul transmis de organizația fermierilor și cooperativelor din România.

Agricultura, între securitatea alimentară și riscul de marginalizare în noul buget UE

”Este vital ca în anii ce urmează să stimulam în continuare producția de hrană din România, să nu mai fim dependenți de importuri. Avem nevoie de un buget PAC cuprinzător pentru a menține competitivitatea sectorului agricol Românesc, în relația cu ceilalți actori.

Unul din cele mai importante lucruri, cu impact profund negativ este că guvernanța procesului colegislativ de aprobare și implementare a Cadrului Financiar Multianual prin Fondul Unic 2028-2034 exclude factorii de decizie reali în domeniul politicii agricole, cum ar fi Comisia pentru Agricultură a Parlamentului European și rolul-cheie al Miniștrilor Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Majoritatea aspectelor discutate sunt specifice și trebuie să fie prezenți și să prezinte aspectele cei care lucrează efectiv pe aceste subiecte și NU să fie lăsate toate la atitudinea reprezentanților MAE sau din Reprezentanța Permanentă de la Bruxelles.

Integrarea PAC în planul de parteneriat național și regional va genera dificultăți în implementare și povara administrativă suplimentară pentru autorități și beneficiarii PAC.

Agricultura este responsabilă de producția de hrană a cetățenilor europeni și trebuie să revină la poziția onorantă din noul cadru instituțional al UE, așa cum este menționată și în TFUE, un sector care trebuie menținut prioritar sau cel puțin la același nivel cu problematicile legate de apărare, securitate și extindere”, precizează reprezentanții Alianței pentru Agricultură și Cooperare din România.