Agricultura în faliment. Câți producători agricoli au tras obloanele anul acesta!
Insolvențele din agricultură, în creștere față de 2024
Datele transmise de Oficiul Național al Registrului Comerțului (ONRC), la cererea Economica.net, arată că, până la 16 septembrie 2025, 89 de companii din domeniul cultivării cerealelor, oleaginoaselor și leguminoaselor au intrat în insolvență. Acestea reprezintă aproximativ 2% din totalul de 4.621 dosare de insolvență deschise în perioada menționată.
Comparativ cu anul trecut, ponderea este chiar mai mare. În 2024, din totalul de 7.345 de firme intrate în insolvență, doar 122 (1,6%) aveau ca activitate principală cultivarea plantelor.
Un aspect relevant este că, în 52 din cele 89 de cazuri, procedura a fost deschisă la cererea creditorilor, ceea ce arată incapacitatea fermierilor de a-și achita datoriile. Restul procedurilor au fost inițiate de companiile debitoare, în încercarea de a-și gestiona pierderile și datoriile prin insolvență controlată.
Falimentele din sector, mai numeroase decât anul trecut
Pe lângă insolvențe, 57 de cultivatori au ajuns direct la faliment în 2025, potrivit aceleiași analize ONRC. Raportat la totalul de 4.302 dosare de faliment deschise în economie, fermierii reprezintă 1,3% din cazuri – un procent mai mare decât în 2024, când au fost raportate 78 de falimente din 6.693 de cazuri (1,1%).
Cifrele indică o tendință clară: agricultura românească este mai expusă decât alte sectoare la riscul de faliment și se confruntă cu un dezechilibru structural.
De la 10 tone de PORUMB la sub o tonă la hectar! NICOLAE SITARU: Ori ne adaptăm, ori dispărem!
De ce ajung fermierii în insolvență sau faliment
Criza fermierilor români nu este una întâmplătoare, ci rezultatul mai multor factori care s-au suprapus în ultimii ani:
- Creșterea costurilor de producție – prețurile inputurilor agricole, în special îngrășămintele, au crescut puternic în ultimii doi ani. Datele LAPAR arată că, în România, costurile de producție pe hectar au urcat cu circa 20% în 2025.
- Concurența neloială – importurile de cereale și oleaginoase din Ucraina, la prețuri mai mici, au destabilizat piața internă, scăzând profitabilitatea producătorilor locali.
- Prețuri de valorificare instabile – în 2024, producția agricolă a fost printre cele mai mici din ultimul deceniu. În 2025, deși recoltele au fost mai mari, prețurile au coborât sub nivelul costurilor de producție, ceea ce a dus la pierderi masive.
- Scumpirea energiei – liberalizarea pieței energiei electrice de la 1 iulie 2025 a amplificat cheltuielile fermierilor, afectând profitabilitatea exploatațiilor.
- Acces dificil la finanțare – potrivit unui sondaj BNR, una din cinci firme agricole nu a obținut credite bancare în 2025. În paralel, Raportul asupra stabilității financiare subliniază că datoriile sectorului agricol au crescut cu 27% într-un singur an.
O criză financiară cu efecte în lanț
Problemele fermierilor nu se limitează la sectorul primar, ci afectează întregul lanț agroalimentar. Clubul Fermierilor Români atrage atenția că lipsa finanțării afectează:
- procesatorii, care rămân fără materie primă competitivă
- lanțurile de distribuție, care se confruntă cu prețuri instabile
- consumatorii, care riscă să plătească mai mult pentru produse alimentare de bază
Astfel, criza din agricultură devine și o problemă de securitate alimentară, nu doar una de profitabilitate pentru fermieri.
Posibile soluții și inițiative
Pentru a preveni un colaps generalizat, Clubul Fermierilor Români a anunțat lansarea unui grup de lucru pentru finanțarea agriculturii. Acesta va reuni fermieri, bănci, fonduri de investiții și autorități publice, cu scopul de a dezvolta:
- scheme de garantare extinse pentru credite
- instrumente financiare mixte public–privat
- credite pe termen lung adaptate specificului agricol
- asistență tehnică pentru pregătirea proiectelor de investiții
Agricultura românească se află într-o situație paradoxală: câmpurile dau recolte, dar fermele se închid.
Insolvențele și falimentele în creștere reflectă nu doar vulnerabilități interne – precum lipsa capitalului și accesul dificil la finanțare – ci și factori externi precum războiul din Ucraina și volatilitatea pieței mondiale.
Dacă nu vor fi găsite rapid soluții pentru sprijinirea financiară a fermierilor, România riscă să piardă o parte importantă a producătorilor agricoli, cu efecte directe asupra securității alimentare și economiei naționale.
România, pe podiumul falimentelor din Europa
România traversează o perioadă extrem de dificilă pentru mediul de afaceri. Inflația persistentă, majorările de taxe și blocajele din lanțul de plăți au transformat falimentul într-un coșmar recurent pentru antreprenori, potrivit unei analize realizate de Sierra Quadrant.
Datele oficiale publicate de Eurostat confirmă gravitatea situației: în al doilea trimestru din 2025, România s-a clasat pe locul al doilea în Uniunea Europeană după ritmul de creștere al falimentelor, cu un salt de 26,1% față de perioada similară din 2024.
