Porumbul, odinioară cultura fanion a Bărăganului și simbol al producțiilor record, a ajuns astăzi în pragul colapsului, iar Nicolae Sitaru avertizează că fără soluții urgente pentru irigații și gestionarea riscurilor, fermele din sudul României riscă să dispară.

Declarațiile lui Nicolae Sitaru, făcute la Summitul Național al Porumbului reflectă provocările majore cu care se confruntă agricultura românească în contextul schimbărilor climatice și al lipsei unor soluții sustenabile pentru irigații.

Nicolae Sitaru: Acum 4-5 ani nu avea sens să investim în irigații

„Acum 4-5 ani de zile nu aveam în plan să investesc în irigații. Nu era prioritatea mea. Am făcut producție mereu, cea mai slabă producție fiind de 6 tone la hectar, iar media de aproximativ 10 tone la hectar. Într-adevăr, să investești în irigații cu sistemul ăsta pedoclimatic nu avea sens”, a declarat fermierul.

Dar în ultimii doi ani facem sub o tonă la hectar – Nicolae Sitaru

„Ori ne adaptăm, ori dispărem”

„Da, într-adevăr, eu nu am fost adeptul investițiilor în irigații până acum câțiva ani, când încă făceam minim șase tone de porumb la hectar, dar am început să facem deloc sau o tonă, două.

Ultimii cinci din șase ani au fost pentru culturile înființate primăvara niște producții dezastruoase, și motiv pentru care ori ne adaptăm, ori dispărem. Nu avem altă variantă”, spune proprietarul fermei ELSIT.

De la 45% porumb la mai puțin de 20%!

În ferma sa de la Orezu, de 2.800 de hectare, unde aproape jumătate din suprafață (45%) era ocupată cu porumb, astăzi se cultivă mai puțin de 20% (doar pentru asolament) din cultura care s-a impus în zonă și i-a adus faima întregii țări.

Să nu uităm că ferma lui Nicolae Sitaru este locul în care s-au desfășurat ultimele ediții ale evenimentului Ziua Porumbului, organizat de Forumul Agricultorilor și Procesatorilor Profesioniști din România.

Anul acesta, din cauza producției foarte slabe de porumb din ferma de la Orezu, evenimentul Summitul Național al Porumbului a fost organizat în ferma Sopema din Mihail Kogălniceanu, a lui Arnaud Perrein.

Nicolae Sitaru: Avem nevoie de un mecanism de gestionare a riscurilor!

„Profit de prezența domnului ministru aici, la Ziua Porumbului, să-i spunem ca de fiecare dată că avem nevoie de un mecanism de gestionare a riscurilor.

Cumva trebuie să găsim o soluție prin care să nu dispară prea mulți din agricultorii din România care sunt în pericol să dispară, pentru că făcând an de an producții mici la culturile înființate în primăvară, nicio fermă din lumea asta nu poate să reziste cu două tone de porumb și cu o tonă de floarea soarelui.”

De unde vom lua apă pentru 3 milioane de hectare?

„Cred că și aici despre irigații trebuie discutat.

Dacă acum irigăm, după unele surse, o jumătate de milion de hectare în România și avem probleme cu apa vara, când o fi să irigăm 3 milioane, ce vom face? De unde luăm apă?

O să avem apă sau o să ne omorâm pe canale cu topoarele că am făcut credit de la bănci să facem sisteme de irigație și nu avem apă cu ce să irigăm?

Trebuie găsite soluții care să fie sustenabile și să avem variante ca fermele noastre să poată să dăinuie în timp. Să avem ce transmite generațiilor viitoare pentru că altfel riscăm să ajungem nicăieri, să mergem într-o direcție și să nu ajungem nicăieri.”

Agricultura românească, într-un proces dur de reformare forțată

„E trist că ultimii cinci ani din șase agricultura a trecut într-un proces foarte dur de reformare forțată din cauza secetei. Sper din tot sufletul ca Dumnezeu să schimbe lucrul ăsta, dar nu se poate întâmpla decât cu un an cu o ploaie de 1000-1500 de litri ca să refacă deficitele uriașe acumulate în ultimii ani.

Din păcate, porumb fără irigații în Bărăgan începe să nu mai fie o soluție și trebuie să ne gândim cum cultivăm porumb în viitor, dacă îl mai cultivăm, dacă nu îl cultivăm, ce instrumente de apărare a fermelor noastre avem, spune Nicolae Sitaru”.

„Fermele din sudul României sunt în pericol de colaps”

„Trebuie găsite soluții, fiindcă anul ăsta, fermele din Bărăgan, și nu numai din Bărăgan, și din tot sudul țării, sunt în pericol mai mare decât în ultimii ani, că au venit toate scadențele și s-au pus pe executat silit și, din păcate, unele din ele vor capota.

Sper să găsim soluții să trăim cu toți într-o Românie în care trebuie să ne fie tuturor din ce în ce mai bine.”