O categorie de fermieri ar putea fi excluși complet de la plata APIA pe hectar în viitoarea Politică Agricolă Comună (PAC 2028). Ce se schimbă în modul de acordare a subvențiilor pentru fermieri!
La reuniunea comună a grupurilor de lucru Copa-Cogeca dedicate Politicii Agricole Comune (PAC) 2028 – 2034, plăți directe, dezvoltare rurală și RMI, desfășurată pe 5 septembrie, Comisia Europeană a prezentat liniile de orientare pentru viitoarea PAC.
DETALII AICI: MODIFICĂRI subvenții APIA pe hectar! Suma maximă pe care o vor putea primi fermierii!
România, reprezentată la discuții de Alianța pentru Agricultură si Cooperare (AAC), prin Liliana Piron (LAPAR), Florentin Bercu (UNCSV), Teodor Dosa (UNCSV), a respins ideea eliminării Pilonilor 1 și 2 pentru subvenții agricole și includerea bugetului pentru agricultură, din care vor fi acordate atât plăți APIA pe hectar, cât și măsuri de dezvoltare rurală, într-un fond unic NRP (Plan Național și Regional) pentru fiecare stat membru UE, informează AAC.
Potrivit propunerii Comisiei Europene privind bugetul pentru periooada 2028-2034, finanțarea totală a Planurilor Naționale și Regionale se va ridica la aproximativ 865 de miliarde euro în perioada 2028-2034. Din această sumă, aproximativ 450 de miliarde euro vor fi dedicate coeziunii, dezvoltării rurale și pescuitului.
Fermierii români au subliniat că menținerea a două bugete distincte este esențială: unul pentru plățile directe, inclusiv plata APIA pe hectar, și altul pentru investiții.
”În lipsa acestei separări, statele cu bugete mai mici, precum România, riscă să piardă instrumente de dezvoltare pe termen lung”, consideră aceștia.
Principiul subsidiarității subvențiilor agricole
Reprezentanții fermierilor români au atras atenția, de asemenea, că subsidiaritatea nu trebuie să fie doar declarativă. România are specificități clare – ferme arabile mari, secetă severă, zone ANC – care necesită adaptarea instrumentelor la condițiile reale din teren.
Contribuția fermierilor la climă și mediu
România a salutat recunoașterea faptului că 40% din plata APIA pe hectar pe care o vor primi fermierii din UE după 2027 poate fi considerată „verde”, dar a cerut ca practicile deja existente ale fermierilor (rotația culturilor, GAEC, protecția solului) să fie explicit recunoscute și recompensate, nu transformate în noi sarcini birocratice.
Reînnoirea generațiilor în agricultură: fermierii pensionari, excluși de la plata APIA pe hectar
România a criticat abordarea „chirurgicală” a Comisiei Europene prin care fermierii ajunși la vârsta pensionării ar fi eliminați din sistemul de sprijin agricol, urmând să rămână fără plata APIA pe hectar după 2027.
”În multe zone rurale, fermieri vârstnici – chiar și de peste 100 de ani – continuă să lucreze terenul împreună cu familiile lor. Excluderea acestora de la plata APIA pe suprafață nu garantează accesul tinerilor în agricultură, ci, dimpotrivă, riscă să destabilizeze fermele de familie și să descurajeze transferul între generații”, consideră fermierii din România.
Tinerii fermieri și investițiile
Aceștia au mai atras atenția că actualele politici riscă să alunge tinerii din agricultură:
”Cine ar investi 500.000 de euro într-un utilaj no-till, dacă nu are garanția că își poate recupera investiția și rămâne profitabil? În lipsa stabilității și predictibilității, obiectivele legate de inovație, agricultura carbonului sau regenerativă rămân doar pe hârtie.”
Contradicții în politicile UE pentru fermieri după 2027
România a semnalat și contradicțiile generate de:
- condiționalitatea socială – care cere formalizarea contractelor chiar în ferme de familie, unde, în mod tradițional, lucrează copiii sau soția fermierului,
- acordurile comerciale – care reduc competitivitatea fermierilor europeni, în timp ce acestora li se cer standarde tot mai stricte.
Reprezentanții Comisiei Europene au precizat că:
- pachetul pentru tinerii fermieri nu este încă finalizat, dar va fi inclus în viitoarea PAC după 2027;
- verificările la fața locului pentru legume și fructe vor fi intensificate de DG SANTE;
- media de 130–240 euro/ha pentru plata APIA de bază se aplică la nivel de stat membru, nu individual;
- fondurile pentru climă și mediu (40% din total subvenții pentru fermieri) sunt integrate în bugetul PAC, dar vor fi conectate și cu alte linii de finanțare NRP;
- simplificarea nu înseamnă reducerea obligațiilor, ci o nouă structurare a acestora în cadrul de „bună administrare”.
În concluzie, reprezentanții fermierilor români consideră că viitoarea PAC 2028 riscă să piardă din specificitate și vizibilitate în ansamblul bugetului european, fiind diluată într-un buget general NRP. Fermierii se tem că resursele reale pentru sprijinul direct vor fi mai mici decât astăzi, iar condițiile mai complicate.
De asemenea, dublarea obligațiilor fermierilor prin condiționalitatea socială și de mediu, combinată cu presiunea bugetară și acordurile comerciale externe (ex. Mercosur), pun în pericol competitivitatea agriculturii europene, mai transmite AAC.
Pentru România, principalele puncte critice în viitoarea PAC rămân:
- opoziția la plafonare și degresivitate,
- neacceptarea excluderii fermierilor pensionari din plata APIA pe hectar,
- recunoașterea reală a subsidiarității și protejarea stabilității financiare a fermierilor – fără de care generațiile tinere nu vor putea fi atrase în agricultură.
