Ce modificări importante privind subvenții APIA pe hectar se pregătesc pentru fermieri și care este suma maximă pe care aceștia o vor putea primi ca plată pe hectar începând din 2027.

La reuniunea comună a grupurilor de lucru Copa-Cogeca dedicate Politicii Agricole Comune (PAC), plăți directe, dezvoltare rurală și RMI, Comisia Europeană a prezentat liniile de orientare pentru viitoarea Politică Agricolă Comună  în contextul Cadrului Financiar Multianual 2028–2034.

Din partea României, reprezentată de Alianța pentru Agricultură și Cooperare (AAC) au participat: Liliana Piron (LAPAR), Florentin Bercu (UNCSV), Teodor Dosa (UNCSV).

CE PLAN ARE COMISIA EUROPEANĂ PENTRU SUBVENȚII APIA DUPĂ 2027

Reprezentanții DG AGRI au insistat asupra cadrului general al viitoarei PAC, subliniind că PAC va rămâne o politică bazată pe performanță și planificare strategică, dar va fi încadrată într-un buget mai  larg – NRP Fund, estimat la 865 miliarde euro, informează AAC.

Din acest buget, agricultura (PAC) apare ca un segment  în interiorul unui pachet diversificat, care mai include transporturi, energie, digitalizare, climă și  mediu. Astfel, sprijinul pentru agricultură nu mai este vizibil ca un pilon separat, ci parte a unui cadru  integrat, ceea ce stârnește îngrijorări cu privire la viitoarea vizibilitate a PAC. 

Comisia Europeană a evidențiat: 

• menținerea sprijinului pe venit pentru fermieri, cu limite minime și maxime (130–240 euro/ha),  dar aplicate ca medii pe stat membru, nu ca plafoane individuale; 
• simplificarea: mai puține reguli detaliate, mai mult accent pe obiective, plăți forfetare și un  cadru comun armonizat; 
• sinergiile: fermierii și zonele rurale vor putea beneficia de investiții din servicii,  infrastructură, bioeconomie, energie și climă prin fonduri comune (NRP toolbox), în  completarea plăților directe; 
• reziliența: răspunsuri mai rapide la crize, inclusiv prin noul „Unity Safety Net”;
• condiționalitatea socială: va continua, cu verificări la fața locului, ceea ce ridică riscul de dublă penalizare (reguli naționale + sancțiuni PAC). 

S-a confirmat că statele membre vor pregăti planurile naționale, dar responsabilitatea finală și  indicatorii de performanță vor fi stabiliți la nivel european, ceea ce ridică problema diluării rolului  ministerelor agriculturii și al DG AGRI. Deciziile esențiale riscă să fie preluate de alte direcții generale  (mediu, muncă, afaceri externe), precum și de Consiliul pentru Afaceri Generale, nu doar de Consiliul  Agricultură.

FERMIERII ROMÂNI NU ACCEPTĂ NICI PLAFONAREA, NICI DEGRESIVITATEA PLĂȚILOR APIA DUPĂ 2027

În intervenția din partea fermierilor români, Liliana Piron (LAPAR) a transmis un mesaj ferm: România nu poate accepta nici plafonarea, nici degresivitatea. Pragul de 20.000 euro de la care s-ar aplica degresivitatea ar penaliza direct fermele de peste 150 ha – adică  exact fermele care au investit, creează locuri de muncă și asigură producția pentru piață. 

DETALII AICI: Plafonare subvenții APIA pe suprafață, maximum 100.000 euro pe fermă! Cât se taie din plata APIA pe hectar!

Totuși, dacă discuția despre plafonare va continua, România a subliniat că plafonarea plăților pe hectar ar trebui să fie aplicată doar după deducerea integrală a costurilor cu forța de muncă, inclusiv contribuțiile sociale. În  caz contrar, fermierii ar fi descurajați să mențină și să creeze locuri de muncă. 

Este nevoie și de creșterea plafonului minim pentru că cei 20.000 euro reprezintă un plafon extrem de mic și va servi doar în scop social.

Reprezentanții Comisiei Europene prezenți la reuniunea Copa-Cogeca au precizat că media de 130–240 euro/ha se aplică la nivel de stat membru, nu individual fermierilor care solicită subvenții APIA.

Reuniunea a confirmat că viitoarea PAC riscă să piardă din specificitate și vizibilitate în ansamblul  bugetului european, fiind diluată într-un cadru general NRP. Fermierii se tem că resursele reale pentru  sprijinul direct vor fi mai mici decât astăzi, iar condițiile mai complicate.

De asemenea, dublarea obligațiilor prin condiționalitatea socială și de mediu, combinată cu presiunea bugetară și acordurile comerciale externe (ex. Mercosur), pun în pericol competitivitatea agriculturii europene. 

Pentru România, plafonarea pentru viitoarele subvenții APIA și degresivitatea plăților rămân printre principalele puncte critice în PAC după 2027, mai transmite AAC.

CITEȘTE ȘI: Plafonare subvenții APIA: Fermele medii și mari, excluse de la bani! Vor mai primi o singură plată APIA!