Samson Popescu: ”Avem parcele pe care 95% din plantele de porumb nu au niciun fel de știulete format, s-ar putea să recoltez o tonă sau sub o tonă de porumb, dar trebuie să trecem cu combina, să eliberăm terenul.”
Inginer agronom cu experiență, fermierul bănățean Samson Popescu a însămânțat în primăvara acestui an 100 de hectare cu porumb, din cele 250 de hectare pe care le are ferma sa din Cărpiniș, județul Timiș.
”Mai ales pentru culturile de primăvară, anul acesta a fost un an deosebit de greu. Ne-am întâlnit cu provocări pe care nu le-am avut în ultimii 50 de ani, și anume o perioadă de caniculă, secetă și arșiță în luna iunie.
Mai ales porumbul a fost afectat într-un procent foarte mare, chiar până la 100% pe unele parcele, datorită faptului că porumbul, cu toții știm, are consumul maxim de apă în perioada înfloritului și înfloritul s-a produs, la mulți hibrizi, tocmai în faza în care a fost o perioadă de arșiță și de caniculă și cu temperaturi nemaiîntâlnite în luna iunie.
Asta a afectat porumbul, cum zicem noi, porumbul nu a legat cum trebuie, pentru că polenizarea nu s-a făcut tocmai corespunzător, datorită faptului că, în condițiile astea, la peste 30 de grade, viabilitatea polenului e foarte scăzută. Și acum vedem diferențe între parcele, care au legat, care nu.
Chiar și pe parcelele unde porumbul a legat și a prins perioada când n-a fost așa secetă, se vede că, deși porumbul are știuletele mic, dar are legătură. Dar sunt parcele pe care 95% din plante nu au niciun fel de știulete format.
În 9 iunie, porumbul arăta excelent la nivelul primei decade a lunii, aveam speranță. După aceea, următoarele douăzeci și ceva de zile au fost determinante pentru cultura porumbului.
În luna mai, am avut în jur de 70 de litri de precipitații, dar, din 25 sau 27 mai până în 30 iunie n-am mai avut precipitații deloc. Am avut o perioadă secetoasă și cu arșiță puternică, cumulat și cu o aprovizionare deficitară cu apă moștenită din anii precedenți și n-am avut o rezervă de apă”, explică Samson Popescu.
Acesta afirmă că în zona unde este ferma sa, în vestul județului Timiș, porumbul deține un procent mare din suprafața arabilă și este o cultură care în anii anteriori i-a adus satisfacții și profit.
Hibrizii de porumb pe care i-a însămânțat în acest sunt de la Dekalb și Pioneer. A avut un singur hibrid FAO 330 și restul sunt din grupe FAO de la 450 la 480.
Anul acesta însă, spune că, pe majoritatea parcelelor, se așteaptă să recolteze ”o tonă sau sub o tonă, dar trebuie să trecem cu combina, să eliberăm terenul”. Pe câteva sole, unde porumbul a mai primit ceva ploaie, speră totuși, să recolteze, 5-6 tone de porumb la hectar, dar, per total, tot va ieși pe minus la porumb anul acesta.
”Am avut hibrizi de calitate și am făcut tehnologie ca să pot face peste 10 tone de porumb la hectar, terenul curat, fără buruieni, și cu toate astea, și spicul normal, și internodiile, sunt mult mai mici și spicul de-abia puțin a scos și a liberat polenul”, mai spune fermierul bănățean.
Fără recoltat, a cheltuit deja 4.500 de lei pe hectarul de porumb, doar cheltuieli directe.
”Dacă e să mai adăugăm și cheltuielile indirecte, ajungem la 5.000 de lei pe hectar. Dacă aș face 5 tone la hectar, cu un leu pe kilogram, mi-aș scoate cheltuiele, dar nu prevăd că o să fac, deci mergem în pierdere”, concluzionează Samson Popescu.
CITEȘTE ȘI: Samson Popescu: MEREU AVEM DE DUS O LUPTĂ, în anii secetoși dăunătorii proliferează, în anii cu ploi, bolile!
