100.000 de hectare din sudul României s-au transformat în deșert. Deșertificarea amenință potențialul agricol. Ce soluții au autoritățile?

Italia nu e singura afectată de deșertificare: sudul României, în special județul Dolj, trece printr-o criză agricolă majoră, cu consecințe pe termen lung.

Conform ministrului Mediului, Diana Buzoianu, „peste 100.000 de hectare s-au transformat în deșert sau urmează să se deșertifice”, în special în sudul țării – zona cunoscută drept „Sahara Olteniei”.

Potrivit unui raport de specialitate, sudul țării înregistrează o suprafață aridă de aproximativ 80.000 ha, însă estimările oficiale ating pragul de 100.000 ha.

O treime din teritoriul României și 40% din suprafața agricolă se află în zone care prezintă risc de deșertificare!

De ce se transformă solurile fertile în deșert?

• Schimbările climatice: secete prelungite, temperaturi mai ridicate, deficit de precipitații
• Defrișări masive: perdelele forestiere, esențiale pentru stabilizarea terenului, au fost distruse în ultimele decenii
• Eroziune eoliană: dunele de nisip avansează an de an, afectând terenuri agricole productive
• Infrastructură compromisă: sisteme de irigare construite în perioada comunistă au fost abandonate și jefuite după 1989

Studiile oficiale arată că în România riscul de deșertificare afectează aproape 40 % din suprafața agricolă, iar pierderile în sud se ridică la circa 1.000 ha anual!

RISC de DEȘERTIFICARE în Delta Dunării, în următorii 50 de ani!

Impactul socio‑economic și agricol

Procesul de degradare lezează direct economia agricolă:

• Pierderi pentru fermieri și comunități rurale – mulți depind de agricultura imună la mediu.
• Reducerea semnificativă a capacității de a cultiva culturi cheie: grâu, porumb, floarea-soarelui
• Migrația populației către orașe din cauza dificultăților gospodărești.

Soluția autorităților: împăduririle! Urgent și eficient

Ministrul Buzoianu afirmă că soluția „evidentă” este împădurirea. În zona Poiana Mare (Dolj), prin PNRR, deja au fost plantate aproximativ 9.000 ha de pădure, urmând ca în următorul an această suprafață să fie dublată.

Fostul ministru al mediului, Mircea Fechet, subliniază că împădurirea este singura soluție recomandată de specialiști: costuri pe hectare, compensări – totul pentru a face proiectul atractiv pentru proprietari.

Strategia națională anti-deșertificare

Documentele strategice preconizează:

• Crearea a perdele forestiere de protecție (~56.000 ha) pentru a acoperi terenurile vulnerabile din Oltenia, Dobrogea, Câmpia Română
• Reabilitarea sistemelor de irigații, lacuri de acumulare, și puncte de apă (puțuri)
• Supravegherea a milioane de hectare, certificări, măsuri eco și sociale pentru consolidarea terenurilor degradate
• Finanțările disponibile din PNRR și UE sunt consistente: circa 800 milioane € pentru prima plantare, reîmpădurire, pepiniere, adaosuri funcționale

Ce poate face comunitatea agricolă

• Accesarea de fonduri europene – PNRR, dezvoltare locală, subvenții pentru reîmpădurire.
• Participarea activă în plantări, monitorizare, asigurarea întreținerii noilor păduri.
• Adoptarea de practici agricole conservative: rotația culturilor, irigații eficiente, agrosilvicultură, garduri vii.
• Sprijinirea transparenței în proiecte și colaborări în parteneriat public-privat, cu primării și ONG‑uri.

O soluție tot mai folosită este agrosilvicultura – adică plantarea copacilor direct pe terenurile agricole, pentru protecție și reechilibrarea solului. Prin acest sistem, fermierii combină culturile cu rânduri de arbori, reducând eroziunea, păstrând umiditatea și îmbunătățind biodiversitatea.

În contextul schimbărilor climatice, aceste metode devin esențiale. Mai ales în sudul țării, unde vântul puternic, seceta prelungită și lipsa perdelelor forestiere accelerează degradarea terenurilor. Agrosilvicultura nu doar că încetinește procesul deșertificării, dar oferă și un model durabil pentru viitorul agriculturii românești. Este o investiție pe termen lung, care poate aduce beneficii atât economice, cât și ecologice.

Degradarea a peste 100.000 ha în România reprezintă o pierdere uriașă de potențial agricol, biodiversitate și securitate alimentară.

Împădurirea nu e doar un proiect verde, este o investiție strategică, menită să recupereze terenuri, să protejeze comunitățile și să resusciteze agricultura. Dacă strategiile și fondurile sunt utilizate corespunzător, putem preveni transformarea sudului într-un “deșert continuu”.

„România se confruntă cu o problemă gravă de mediu în sudul ţării: peste 100.000 de hectare s-au transformat în deşert sau urmează să se deşertifice. Una dintre soluţiile evidente: împăduririle”, afirmă ministrul Mediului, Diana Buzoianu, pe Facebook.