După ce anul trecut a avut 1350ha ocupate de culturile de primăvară (490ha cu floarea soarelui şi 860ha cu porumb), Dan Herţeg va semăna în această primăvară doar 486ha, din care cca. 90-100ha cu floarea soarelui şi restul cu porumb.
Porumb vs. floarea soarelui – Dan Herţeg: cărţile încă se fac!
Porumbul, cultura favorită pentru mulţi fermieri din vestul ţării a devenit tot mai neatractivă în ultimi ani. Dan Herţeg a obţinut anul trecut producţii relativ slabe la porumb neirigat: „cel mai puţin am scos 2,2 tone/ha la neirigat şi o medie de 11 tone/ha la irigat”.
„De la 1 septembrie şi până în 12 februarie, în zona Semlac, jud Arad, au căzut doar 108 litri de apă”
Din cauza lipsei de umiditate din sol şi a incertitudinii privind condiţiile meteorologice din primăvară şi maia ales din vară, Dan Herţeg nu a stabilit încă suprafaţa care urmează să o semene cu porumb şi cu floarea soarelui. „Avem mare nevoie de apă, de aceea încă mă gândesc cât porumb voi semăna, este încă devreme şi nu am cumpărat încă sămânţa. Dacă nu plouă o să pun mai multă floarea soarelui, poate peste 300ha şi mai puţin porumb, doar 150ha. Carţile încă se fac… precipitaţiile următoare vor fi hotărâtoare pentru planul de culturi din primăvară. Decât să pun porumb şi „să dau gaură”, mai bine pun floarea soarelui. Chiar dacă ne încurcă la asolament” ne-a declarat fermierul.
Floarea soarelui – cultură irigată
În premieră, anul acesta, fermierul va cultiva floarea soarelui în sistem irigat. „O să încerc pentru prima dată să dau o „apă” de aprovizionare la floarea soarelui, pentru că s-ar putea să ducă o tonă de producţie în plus, ceea ce înseamnă peste 2000lei, adică echivalentul a aproape 3 tone de porumb (la preţurile de piaţă de acum). Prin irigare pot să cresc şi mai mult profitabilitatea florii soarelui în raport cu porumbul” ne-a explicat Dan Herţeg.
„Dacă fac o producţie de 3,8-4 tone/ha la floarea soarelui cu o apă de irigat ajung la un preţ de vânzare al recoltei de 8000lei cu costuri de 4000lei/ha, la care se adaugă subvenţia şi rămân cu 5-6oo euro/ha câştig, ceea ce la porumb nu se mai întâmplă de mult” a calculat Dan Herteg.
Dan Herţeg: pe arşiţă „rarul umple carul”
Dan Herţeg a avut anul trecut cele mai bune rezultate la porumbu în cazul densităţilor de 52.500-57.500 plante/ha, la neirigat. „Anul trecut a fost un an secetos, dar în cazul densităţilor mari principala problemă a fost arşiţa, care a afectat foarte mult porumbul în faza de umplere a bobului. Au fost mai puţine boabe pe ştiulete, practic arşiţa l-au opărit, efectiv” ne-a spus fermierul.
Prin urmare, anul acesta în cazul porumbului neirigat fermierul va reduce doza de îngrăşăminte şi densitatea. Hibrizii folosiţi vor fi de la Dekalb (Bayer) şi Pioneer (Corteva), cu FAO 310 până la 370, maxim 380 FAO. „De 7-8 ani nu mai cultiv hibrizi tardivi, cu FAO peste 400. De obicei începem semănatul dupa data de 25-27 martie, cel mai probabil înaainte de 1 aprilie, dar este prea devreme de spus cu precizie. Ne dorim să evităm ca faza de polenizare şi apoi de umplere a bobului să se sincronizeze cu arşiţa, dar nu ştim cum va evolua vremea” a explicat Dan Herţeg.
Pentru semănatul culturilor prăşitoare fermierul va folosi doar o semănătoare Vaderstad Tempo F8, fără pregătire.
Culturile din toamnă se prezintă bine, dar mai este mult până la recoltare…
De la 1 septembrie şi până pe 12 februarie a, avut doar 108 litri de apă, de aceea am şi fertilizat foarte puţin, cca. 46kg azot substanţă activă (100kg uree).
Culturile de grâu de toamnă se prezintă într-o stare bună de vegetaţie. „Au pornit bine în toamnă şi nu arată rău, stau pe loc momentan, încă este frig, nopţile au fost cu temperaturi negative, cu -6 şi -9 grade Celsius” ne-a spus Dan Herţeg.
Floarea soarelui mai rentabilă decât porumbul
Reducerea suprafeţei cultivate cu prăşitoare de primăvară crează unele probleme de asolament, dar aceasta nu pare a fi o problemă majoră, mai ales în comparaţie cu deficitul de umiditate din sol. „O să merg pe rotaţii scurte: un an grâu, un an orz şi apoi rapiţă. Floarea soarelui pare mai sigură în comparaţie cu porumbul şi nu este aşa de pretenţioasă la apă. De asemenea, parcă nici hibrizii actuali de floarea soarelui şi rapiţă nu mai sunt aşa de bolnăvicioşi şi sunt mult mai performanţi” apreciază Dan Herţeg.
Din experienţa proprie, pentru Dan Herţeg „pragul de rentabilitate pentru floarea soarelui este la cca. 2 tone/ha, pentru nivelul de arendă din vestul ţării. Dar cei care au terenuri de la ADS pot să iasă pe zero şi cu o producţie 1,6 tone de floare soarelui/ha”. Anul trecut fermierul a avut o producţie medie de 2,7-2,8 tone floarea soarelui/ha, iar în zonele cu ploaie a făcut şi 3,2 tone/ha (neirigat).
Grâul are (încă) o rentabilitate bună
În condiţiile din anii trecuţi, în ferma lui Dan Herţeg grâu a fost una dintre cele mai rentabile culturi. Anul trecut producţia medie la grâu a fost de 8,6 tone/ha, ceea ce înseamnă că şi la un preţ de vânzare de 0,8lei/kg fermierul a avut profit.
„Am vând grâul cu 1,15-1,28 şi chiar cu 1,30 lei/kg, doar grâu bun, cu 14% proteină. La o producţie de 8 tone/ha se fac 10mii lei/ha, la care se adaugă subvenţia. Costurile de producţie sunt de cca. 5,5 mii lei/ha, deci se poate face un profit de 1000 euro/ha. De ce să mai punem porumb, să mergem în pierdere?” se întreabă Dana Herţeg.
Controlul costurilor de producţie
Una dintre căile de reducere a costurilor de producţie adoptate de către Dan Herţeg este reducerea dozei de îngrăşăminte aplicate în toamnă. De exemplu, la rapiţă, în toamnă fermierul a fertilizat pe rând cu 100kg/ha îngăşământ complex 8-15-15 (N-P-K), plus sulf. „Am ales să dau foarte puţin azot în toamnă pentru că suplimentez în primăvară cu îngrăşăminte azotoase aproape gratis. În primăvară aplic 300kg sulfat de amoniu/ha care a costat 360 ron la data achiziţiei, în toamnă (preţ fără TVA), ceea ce faţă de cele 100kg de îngrăşământ complex 8-15-15 care a costat 240lei/100kg, reprezintă echivalentul a ccaa. 200kg de sulfat de amoniu pe gratis (în plus, la acelaşi cost de achiziţie). Pe lângă aceste două fertilizări mai adaug 150kg de uree/ha şi deja am o altă abordare pentru rapiţă şi alte pretenţii de producţie” ne-a explicat Dan Herţeg.
„Eu fac economie la îngrăşăminte în toamnă, când plantele nu au nevoi fiziologice foarte mari de creştere. Toată rapiţa şi grâul din toamnă au fost semănate în sistem minim-till. Acum este simplu să facem agricultură: scule/maşini sunt, toţi ştiu să are, să discuie, să semene… Problema este cu ce costuri le facem. Cu cât suntem mai cumpătaţi la costuri cu atât este mai bine, cu cât suntem mai mână liberă, cu atât vor fi mai mari problemele viitoare”.
Dan Herţeg: toate la timpul lor!
Dan Herţeg are toată gama de maşini pentru ca să poată efectua lucrările în cel mai scurt timp, în special primăvara când este o perioadă foarte aglomerată. De exemplu, în primăvară, atunci când trebuie făcut tratamentul al doilea (T2) la grâu trebuie făcută şi fertilizarea umplerea bobului (pentru creşterea conţinutului de proteină) şi tratament pentru gândacul lucios al rapiţei (Meligethes aeneus) şi, cel mai probabil şi a doua erbicidare la porumb. Fermierul are capacitatea tehnic pentru a efectua tratamente/fertilizări pe 850ha/zi „în 4 zile pot să fertilizez toată suprafaţa fermei. Dacă nu le faci pe toate lucrările la timp ceva se pierde” a spus Dan Herţeg.
Contracte futures pentru rapiţă
Dan Herţeg a fost întotdeauna atent la evoluţia din piaţă şi pe bursă a preţurilor produselor agricole şi a inputurilor. Anul acesta, la rapiţă a făcut contract futures pe 1000 tone, la preţul de 2,2lei/kg. Raportat la suprafaţa cultivată de 2200ha, aceast contract reprezintă echivalentul a 800kg/ha. Conform calculelor făcute, la un preţ cu 2 lei/kg şi o producţie de 2 tone/ha, fermierul se închide pe zero la rapiţă. „Toate culturile sunt bugetate, cu foarte mici diferenţe plus/minus şi cunosc de pe acum care sunt costurile finale de producţie. La grâu, în condiţiile actuale de piaţă, la preţul de cca. 0,9lei/kg este nevoie de o producţie de 5,3 tone/ha pentru a închide pe zero cultura, iar diferenţa de producţie este câştig.
„Agricultura este matematică simplă. Mai bine ne oprim din leassing-urile pentru maşini şi utilaje şi cumpărăm pământ…”
Atenţie la costuri!
Se ştie că evoluţia preţurilor pentru îngrăşăminte este sezonieră: atunci când este cerere, în plin sezon, creşte şi preţul. De exemplu, în toamnă, ureea a fost 2100 lei/tonă, iar acum este 2800lei/tonă. „Chiar şi pentru cei care nu au bani cash, îngrăşămintele se pot cumpăra „pe finanţare”, iar costul finanţării pentru cele 2-3 luni (din toamnă până acum, este mult mai mic decât creşterea din piaţă a preţului” a explicat Dan Herţeg.
