”Este important, dacă fermierul seamănă lucerna pentru a fi utilizată de propriile animale sau nu. De exemplu, dacă în exploatația zootehnică se cresc vaci pentru lapte și fermierul vrea să le furajeze cu furaj uscat, furaj grosier, care este foarte important în rație, fără îndoială, poate fi folosită lucerna în cultură pură și, deci, acum, se seamănă ca atare”, spune Costel Samuil, cadru didactic de specialitate și Prorector cu activitatea didactică în cadrul Universității pentru Științele Vieții ”Ion Ionescu de la Brad Iași.
LUCERNA, CA MASĂ VERDE
Lucerna poate fi folosită și ca masă verde, dacă ea este pălită (în stare proaspătă, la rumegătoare provoacă meteorizare!). Dacă se alege varianta de utilizare pentru masă verde și pentru pășunare, atunci se recomandă ca lucerna să fie înființată în amestec cu golomățul, o graminee foarte bună de nutreț și frecvent întâlnită în regiunea de munte și în locurile umbroase de stepă.
Toate verigile tehnologice trebuie respectate, mai ales că înființarea culturii este destul de costisitoare. Nici sămânța nu este chiar ieftină și, la semănat, este necesară o cantitate de 20-22 kg/hectar, cu o distanță între rânduri de 12,5 cm. Dacă totul se face temeinic, atunci poate exista garanția că va fi realizată o lucernieră bine închegată.
COSTEL SAMUIL
Prorector USV Iași
9 RECOMANDĂRI PENTRU SEMĂNAT
Dacă respectăm cerințele culturii de lucernă, putem obține peste 1000 kg proteină digestibilă la hectar, ceea ce nu oferă nici o altă plantă furajeră.
1. Alegerea corectă a terenului
Cultura de lucernă trebuie amplasată pe terenuri fertile, cu pH neutru (poate, ușor spre bazic și în niciun caz pH acid), permeabile, ușoare și cu pânza freatică în profunzime, la adâncime mai mare de 1,2-1,5 m. După cum se știe, lucerna are un sistem radicular foarte profund, putând coborî chiar și până la 10 metri.
2. Terenurile să fie aerate!
Mai mult decât atât, lucerna, ca și celelalte leguminoase, are pe rădăcini bacterii fixatoare de azot, care aduc în sol un aport important de azot fixat pe cale simbiotică. Respectivele bacterii sunt aerobe, deci au nevoie de terenuri aerate.
3. Terenuri lipsite de buruieni
Lucerna este o plantă deosebit de sensibilă la îmburuienare și, chiar dacă există multiple oferte de substanțe și de formule de protecție a plantelor, rămâne esențial ca terenul pe care se seamănă să fie liber de orice buruiană și să fie arat din toamna sau, chiar, din vara precedentă.
4. Atenţie la precipitaţii!
Amplasarea culturii trebuie făcută și în funcție de regimul precipitațiilor și de distribuția acestora în anumite areale agricole. Trebuie reținut faptul că lucerna este cultura care merge foarte bine acolo unde volumul precipitațiilor depășește valoarea de 500-550 mm anual și unde distribuirea este echilibrată și uniformă.
5. Când semănăm lucerna?
Epoca de semănat reprezintă un reper deosebit de important, în tehnologia de producere a lucernei, iar fermierii din zona Moldovei trec la înființarea culturii abia începând cu luna martie, atunci când temperatura de germinare în sol se menține, câteva zile la rând, în jurul valorii de 3-4 grade Celsius și prezintă tendințe de încălzire.
6. Urmăriţi temperatura solului
Trebuie să aşteptaţi momentul când se poate intra pe teren, adică zăpada este topită și terenul este suficient de zvântat. Fermierii nu trebuie să se lase păcăliți de vremea ceva mai uscată dinspre finalul iernii, deoarece mai pot apărea perioade cu temperaturi scăzute, care pot afecta reușita semănatului. Cel mai bine este ca, după 1-2 martie, să fie urmărită atent evoluția temperaturii din sol și să semene în funcție de reperele recomandate.
7. Tăvălugit înainte de semănat
La înființarea culturii de lucernă, este foarte important ca terenul să fie mărunțit, nivelat și tăvălugit. Efectuarea tăvălugitului înainte de semănat ne asigură de faptul că semințele de lucernă vor fi încorporate la aceeași adâncime și că răsărirea va fi uniformă. Dacă primăvara este relativ secetoasă, așa cum pare a fi în areale extinse din zona Moldovei, se recomandă efectuarea unui tăvălugit și după semănat, pentru a ajuta semințele să preia apa necesară unei germinări rapide. De asemenea, tasatul de dinainte și de după semănat ajută la refacerea capilarității solului.
8. Fertilizarea e obligatorie!
Acolo unde este posibil, se recomandă aplicarea de îngrășământ organic, sub formă de gunoi de grajd, 30-40 tone încorporat sub arătură. Dacă nu există un asemenea îngrășământ, după ce, în toamnă, opțional, s-a fertilizat solul cu fosfor și potasiu, în primăvară, în mod obligatoriu, se va fertiliza cu îngrășământ complex. Nu se recomandă doar azot, deoarece lucerna, având bacterii fixatoare de azot, va reacționa negativ la acest tip de îngrășământ chimic. Îngrășământul complex pentru care putem opta în primăvară poate avea raportul 1:1:1 azot/fosfor/potasiu, urmând a se administra într-o singură fracție aproximativ 200 kg/ha. Din anul al doilea, administrarea se poate efectua fracționat, în 2-3 etape, o jumătate din cantitate aplicată în primăvară la pornirea în vegetație și restul, după prima recoltă.
9. Sămânţa să fie certificată
Sămânța utilizată la înființarea culturii de lucernă trebuie să fie achiziționată de la furnizori autorizați și să fie însoțită de un certificat de calitate, care atestă faptul că răspunde parametrilor de puritate și de germinație necesari asigurării reușitei în producție.
CÂT ŞI CUM EXPLOATĂM CULTURA? şi CUM PRODUCEM SĂMÂNŢĂ DE LUCERNĂ? aflaţi din Revista FERMA, ediţia 1-14 martie 2022!
Poţi comanda AICI revista în format electronic!
Lucerna este cea mai productivă cultură, din punct de vedere al cantității de proteină digestibilă pe care o asigură la unitatea de suprafață, dar necesită respectarea cu strictețe a anumitor rigori tehnologice, raportate la sol și climă.
În condiţiile din ţara noastră, sistemul furajer cuprinde în proporţie de peste 70% specii semănate primăvara, în martie-aprilie. Află detalii despre două structuri furajere pe care le puteti cultiva în această perioadă!
În sistemul de furajare a animalelor, lucerna poate să reprezinte 25-30% din structura de culturi, asigurând peste 50% din necesarul de furaje, precum şi cantităţi foarte mari de azot.
un articol de
PETRONELA COTEA MIHAI
redactor Radio România Iaşi